1 CEZAR TH. NICULESCU PROF. UNIVERSITAR DE ANATOMIE CARMEN CRISTESCU DOCTOR ÎN STIINŢE MEDICALE ASIST.UNIVERSITAR DOCTOR ÎN STIINŢE MEDICALE CRISTIAN NIŢĂ SEF DE LUCRARI DOCTOR ÎN STIINŢE MEDICALE DANIELA MIHALEA ASISTENT UNIVERSITAR DOCTORAND ÎN STIINŢE MEDICALE SISTEMUL NERVOS CENTRAL ŞI ORGANELE DE SIMŢ CONFIGURAŢIE EXTERNĂ ŞI STRUCTURĂ 2 3 Volumul intitulat "SISTEMUL NERVOS CENTRAL ŞI ORGANELE DE SIMŢ- CONFIGURAŢIE EXTERNĂ ŞI STRUCTURĂ" se adresează în special studenţilor din anul II, dar poate fi util şi studenţilor din anii mai mari sau rezidenţilor. Ideea realizării acestui manual a apărut din necesitatea de a oferi studenţilor un material corespunzător programei de lucrări practice şi corelat cu tematica cursului. Dat fiind scopul acestui volum, materialul prezentat tratează aspecte legate de configuraţia externă şi structura componentelor S.N.C. şi ale analizatorilor, elemente esenţiale pentru studiul macroscopic al pieselor şi secţiunilor. Din marea bogăţie a datelor existente în literatura de specialitate, am încercat să selecţionăm noţiunile esenţiale şi de actualitate. Terminologia folosită corespunde, în limita posibilităţilor, Nomenclaturii Anatomice Internaţionale, dar am evitat utilizarea denumirilor latine pentru a nu încărca excesiv materialul. Materialul prezentat este vast, dar pentru o mai bună înţelegere a noţiunilor, am considerat utile descrierile amănunţite, corelaţiile funcţionale şi aplicaţiile practice. Modul de tehnoredactare al lucrării are scopul de a uşura asimilarea cunoştinţelor. În acelaşi scop, textul este însoţit de o iconografie bogată, constând în scheme (originale şi prelucrate), de o reală valoare didactică. Pentru o mai eficientă utilizare a manualului, recomandăm studenţilor să coloreze desenele (cu creioane, de culori corespunzătoare) şi chiar să-şi creeze scheme proprii. Autorii 4 DESENELE din acest volum au fost realizate de: CARMEN CRISTESCU asistent universitar EUGENIA STANCIU, arhitect ELISABETA MANTA, stud. BOGDAN CĂLIN,stud. OVIDIU BRATU, stud. ROBERT STOICESCU, stud. TEHNOREDACTARE: CARMEN CRISTESCU PETRE VICTOR CRISTESCU 5 C U P R I N S CAP.I. ORGANIZAREA ANATOMO-FUNCŢIONALĂ A SISTEMUL NERVOS Generalităţi 9 Organizarea anatomo-funcţională a sistemului nervos 9 Mijloace de protecţie a SNC 21 CAP. II. MĂDUVA SPINĂRII Localizare 23 Relaţii topografice 23 Configuraţia externă a măduvei spinării 23 Generalităţi privind structura măduvei spinării 27 Substanţa albă a măduvei spinării 29 Substanţa cenuşie a măduvei spinării 33 Cornul posterior al maduvei spinarii 33 Zona intermediară a măduvei spinării 35 Cornul anterior al măduvei spinării 39 Vascularizaţia măduvei spinării 41 Nervii spinali 45 Meningele spinale 51 CAP. III. TRUNCHIUL CEREBRAL Generalităţi 55 Configuraţia externă a trunchiului cerebral 55 Faţa antero-laterală a trunchiului cerebral 55 Faţa dorsală a trunchiului cerebral 58 Ventriculul IV 62 Structura trunchiului cerebral 67 Generalităţi 67 Substanţa cenuşie a trunchiului cerebral 69 Nucleii echivalenţi ai trunchiului cerebral 69 Nucleii echivalenţii motori 71 Nucleii echivalenţi senzitivi 88 Nucleii proprii ai trunchiului cerebral 97 Nucleii proprii bulbari 97 Nucleii proprii pontini 101 Nucleii proprii mezencefalici 103 Fasciculele de asociaţie din trunchiul cerebral 110 Vascularizaţia trunchiului cerebral 113 CAP. IV. CEREBELUL Generalităţi 115 Configuraţia externă a cerebelului 115 Structura cerebelului 121 Substanţa albă a cerebelului şi pedunculii cerebeloşi 121 Substanţa cenuşie a cereberlului 123 Scoarţa cerebeloasă 123 Nucleii cerebeloşi 125 6 Vascularizaţia cerebelului 125 CAP. V. DIENCEFALUL Diencefalul 131 Generalităţi 131 Alcătuire, limite, raporturi 131 Ventriculul III 135 Talamusul 138 Configuraţia externă şi raporturile talamusului 138 Structura talamusului 139 Clasificarea anatomică şi funcţională a nucleilor talamici 141 Hipotalamusul 143 Regiunile hipotalamice 143 Nucleii hipotalamici 144 Epitalamusul 145 Subtalamusul 149 CAP. VI. EMISFERELE CEREBRALE Configuraţia externă a emisferelor cerebrale 155 Generalităţi 155 Faţa laterală a emisferei cerebrale 155 Faţa bazală a emisferei cerebrale 161 Faţa medială a emisferei cerebrale 165 Structura emisferelor cerebrale 167 Substanţa cenuşie 168 Scoarţa cerebrală 168 Nucleii emisferelor cerebrale 179 Substanţa albă 187 Fibrele de proiecţie 188 Fibrele de asociaţie 189 Fibrele comisurale 191 Ventriculii laterali 197 CAP. VII. VASCULARIZAŢIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL Generalităţi 203 Caracteristicile vaselor cerebrale 203 Circulaţia arterială 205 Teritoriul vertebro-bazilar 205 Artera vertebrală 205 Artera bazilară 207 Teritoriul carotidian 209 Artera carotidă internă 209 Drenajul venos al creierului 217 Aplicaţii 219 CAP. VIII. MENINGELE CEREBRALE ŞI LICHIDUL CEFALO-RAHIDIAN Dura mater cerebrală 227 Sinusurile venoase ale durei mater 229 Arahnoida 235 Cisternele subarahnoidiene 235 Pia mater cerebrală 235 Lichidul cefalo-rahidian 236 7 CAP. IX. SEGMENTUL PERIFERIC AL ANALIZATORILOR ANALIZATORUL OLFACTIV 241 ANALIZATORUL GUSTATIV 243 ANALIZATORUL VIZUAL 249 Regiunea palpebrală 251 Regiunea bulbară Generalitaţi 259 Tunica externă (fibroasă) 259 Tunica medie (vasculară) 261 Tunica interna (nervoasa) 263 Aparatul dioptric 265 Regiunea retrobulbară Muşchii extrinseci ai globului ocular 271 Aponevroza orbitară Tenon 271 Corpul adipos al orbitei 273 Nervii şi vasele din orbită 273 ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR 281 Urechea externă Pavilionul urechii 281 Meatul acustic extern 283 Urechea medie Pereţi 285 Conţinutul urechii medii 291 Comunicările urechii medii 292 Urechea internă Labirintul osos 293 Componenta vestibulară 293 Componenta cohleară 297 Labirintul membranos 297 Componenta vestibulară 299 Componenta cohleară 300 CAP. X. NOŢIUNI DE TOPOGRAFIE CRANIO-CEREBRALĂ 307 BIBLIOGRAFIE 309 8 CAPITOLUL I 9 ORGANIZAREA MORFO-FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI NERVOS A. GENERALITĂŢI Funcţionarea normală a organismului uman, ca întreg, precum şi a diverselor sale aparate şi sisteme este asigurată prin mecanisme de reglare cibernetice, ce presupun subordonarea funcţiei unui aparat sau organ, rezultatului funcţionării sale şi o armonizează cu cea a altor organe sau sisteme. Sistemul nervos este ţesutul specializat în recepţionarea, transmiterea şi procesarea informaţiilor din mediul extern şi din mediul intern, în scopul elaborării unui răspuns adecvat. Gradul de procesare al informaţiei este cu atât mai mare cu cât organismul se află pe o treaptă mai avansată a evoluţiei filogenetice şi procesul are loc într-un centru situat la nivel mai înalt, pe scara ierarhică. Prin recepţionarea, procesarea informaţiei şi elaborarea unui răspuns, sistemul nervos reprezintă cel mai rapid mijloc de adaptare al organismului la condiţiile de mediu, aflate în continuă schimbare, şi la menţinerea homeostaziei. Reglarea nervoasă, rapidă, mai nouă din punct de vedere filogenetic, acţionează sinergic cu reglarea umorală, lentă, asigurată de mediatori chimici, vehiculaţi prin umorile organismului. Reglarea nervoasă se realizează prin eliberarea în sinapsa efectorie a unor mediatori chimici care acţionează prin cuplarea cu receptorii formaţiunilor efectoare. Chimic, receptorii sunt definiţi ca structuri specifice, alcătuite din unităţi macromoleculare complexe din punct de vedere structural şi funcţional, localizate la nivelul membranei celulare sau intracelular, la nivelul cărora se fixează reversibil sau ireversibil molecula de mediator. Receptorii reprezintă elementul cheie ce asigură decodificarea mesajului. Interacţiunea dintre mediator şi receptor determină efecte caracteristice, facilitatorii sau inhibitorii. B. ORGANIZAREA MORFO-FUNCŢIONALĂ A SISTEMULUI NERVOS Studierea sistemului nervos poate fi abordată din mai multe puncte de vedere: anatomic, funcţional, histologic şi descriptiv. 1. Embriologic şi anatomic Clasic, din punct de vedere embriologic şi anatomic, sistemul nervos este alcătuit din două componente: -sistemul nervos central, reprezentat, din punct de vedere embriologic, din derivatele tubului neural. -sistemul nervos periferic., reprezentat de derivate ale crestelor neurale. Populaţiile celulare ale tubului neural sunt reprezentate de neuroblaşti, ce vor da naştere formaţiunilor de substanţă cenuşie şi spongioblaşti, din care derivă cea mai mare parte a celulele gliale centrale (fig. I. 1). Structura populaţiilor celulare ale crestelor neurale este mai eterogenă, alături de neuroblaşti şi spongioblaşti existând şi celule de origine neuroectomezenchimală (fig. I. 2). FIG. I. 1. 10 FIG. I. 2.