„Ghid de management al infectiilor asociate asistentei medicale in contextul cerintelor nationale actuale” Prof.univ.dr. Doina Azoicai Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr.T.Popa” Iasi Targu Mures – iulie 2016 Un nou ghid …argumente •  Cresterea numarului de cazuri de infectii asociate asistentei medicale (IAAM) : 12316 cazuri raportate în 2015 față de 8463 cazuri raportate în 2011 prin cauze multiple si mecanisme complexe: –  context actual al emergentei si reemergentei agentilor patogeni –  mecanismul de rezistenta multimicrobiana –  infrastructura spitalicească necorespunzătoare; –  deficiențe de igienă spitalicească; –  sterilizarea instrumentarului și a materialelor sanitare incorectă; –  manevre sau îngrijiri medicale care nu respectă tehnica aseptică; –  nerespectarea protocoalelor cu privire la prezența aparținătorilor în unitatile medicale; –  personal medical și de îngrijire purtător de germeni, pacienți cu diferite boli infecțioase sau purtători de germeni cu potential crescut de patogenitate, etc. …si alte argumente •  Subestimarea numarului real al cazurilor – necesitatea accelerarii strategiilor de implementare a măsurilor pentru îmbunătățirea activităților de supraveghere, prevenire și limitare a infectiilor in unitatile medicale din Romania si reducerea cauzelor de neraportare cum ar fi : 1. teama de sancțiuni; 2. criteriu de evaluare a activității managerului unității ; 3. suprasolicitarea spitalelor ; 4. lipsa resurselor umane de specialitate – medici epidemiologi și deficitul de personal medical instruit pentru asigurarea activităților de prevenire și control al IAAM 5. aderența scăzută a personalului la măsurile de prevenire, respectarea recomandarilor conform ghidurilor si protocoalelor 6. lipsa procedurilor specifice de lucru sau neaplicarea acestora de către personalul medical 6. absenta autoritatii medicului epidemiolog / directorului medical responsabil asupra deciziilor managerului / șefilor de secție / personalului medical; 7. externalizarea laboratoarelor de microbiologie care deservesc spitalele; 8. deficiențe în diagnosticul microbiologic; 9. utilizarea necorespunzatoare a antibioticelor …si alte argumente •  Ministerul Sănătății a lansat în luna februarie 2016 : Planul Strategic de Prevenire şi Combatere a Infecţiilor Nosocomiale 2016 – 2018 care include un ansamblu de măsuri care vizează prevenția, reducerea incidenței, monitorizarea şi creşterea capacităţii de diagnostic a IAAM cu urmatoarele obiective : A. Creșterea capacității de diagnostic, prevenire și control al IAAM; B. Realizarea unui sistem eficient de raportare a IAAM; C . Îmbunătățirea activității de supraveghere și limitarea rezistenței bacteriene la antimicrobiene în mediul spitalicesc; D. Reducerea consumului excesiv și nejustificat de antibiotice •  Direcții de acțiune, prevăzute : –  legislativ si organizatoric (elaborarea si aprobarea actelor normative : Ordin privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecțiilor asociate asistenței medicale afalt in dezbatere publica 9 iunie – 19 iunie 2016) –  investiții: ( demararea unui plan de investiții care să îmbunătățească/ standardizeze dotarea laboratoarelor de microbiologie și a SPCIN din cadrul unităților sanitare implicate în program ) CLASIFICAREA INFECŢIILOR INFECŢII NOSOCOMIALE INFECŢII COMUNITARE INFECŢII INFECŢII din INFECŢII DOBANDITE in ASOCIATE COMUNITATE conditii de SPITALIZARE ASISTENŢEI MEDICALE Germeni MRSA cu sensibilitate G-neg MDR: la AB + G-neg/poz posisbil păstrată non-fermenta4vi: posibil MDR ± ESBL - piocianic - acinetobacter Un alt Ghid pornind de la Definitii •  Precizari in Ghidul din 2012 ; Infectii asociate asistentei medicale (pag. 9-15) dar neimplementat in practica curenta •  Conform noului Ordin (Anexa 1) definiţii de caz utilizate pentru supravegherea infecțiilor asociate asistenței medicale : boli sau patologii legate de dobândirea unui agent infecţios sau a produselor acestuia ca urmare a procedurilor și tratamantelor aplicate în cadrul asistenței medicale. si precizari necesare … O infecție asociată spitalizării actuale este definită ca o infecție care corespunde uneia dintre definițiile de caz și •  debutul simptomelor a fost în ziua 3 sau mai târziu (data internării = ziua 1) a spitalizării actuale, sau pacientul a fost supus unei intervenții chirurgicale în ziua 1 sau ziua 2 și prezintă simptome de infecție la nivelul intervenției chirurgicale după ziua 3, sau •  un dispozitiv a fost introdus pe cale invazivă în ziua 1 sau ziua 2 determinând o infecție intraspitalicească după ziua 3 de spitalizare O infecție asociată unei spitalizări anterioare este definită ca o infecție care corespunde uneia dintre definițiile de caz și •  pacientul se prezintă cu o infecție și a fost reinternat la mai puțin de 2 zile de la o internare anterioară sau •  pacientul se prezintă cu o infecție la nivelul intervenției chirurgicale care îndeplinește definiția de caz, cu debut în primele 30 de zile de la intervenție sau •  în cazul intervențiilor chirurgicale care implică un implant, infecția a apărut în primul an de la intervenție, sau •  pacientul este sub tratament cu antimicrobiene pentru o infecție urmare a unei intervenții chirurgicale anterioare sau •  - pacientul a fost internat (sau îi apar simptome în primele 2 zile) pentru infecție cu Clostridium difficile la mai puțin de 28 de zile de la o externare anterioară dintr-un spital de boli acute) Diverse definitii de caz intre care ... GI: INFECȚIE A SISTEMULUI GASTROINTESTINAL GI-ICD: Infecție cu Clostridium difficile •  O infecție cauzată de Clostridium difficile (denumită anterior și diaree asociată cu Clostridium difficile sau CDAD) trebuie să îndeplinească cel puțin 1 dintre următoarele criterii: — Scaune diareice sau megacolon toxic și un test de laborator din scaun pozitiv pentru toxina A și/sau B a Clostridium difficile — Colită pseudomembranoasă la examenul endoscopic al tractului gastrointestinal inferior — Histopatologie a colonului caracteristică pentru infecția cu Clostridium difficile (cu sau fără diaree) la nivelul unei probe obținută prin endoscopie, colectomie sau la autopsie DEFINIȚIA UNUI CAZ GENERIC DE REZISTENȚĂ LA ANTIMICROBIENE Definiție •  Un microorganism este definit ca fiind clinic sensibil, clinic intermediar sensibil sau clinic rezistent la un agent antimicrobian în conformitate cu pragurile de susceptibilitate clinică EUCAST și diametrele corelate corespunzătoare ale zonelor de inhibiție •  Clinic sensibil (S) — un microorganism este definit ca fiind sensibil dacă nivelul de activitate antimicrobiană este asociat cu o probabilitate mare de succes terapeutic — un microorganism este clasificat ca fiind sensibil (S) prin aplicarea pragului de susceptibilitate corespunzător într-un sistem de test fenotipic definit — acest prag de susceptibilitate poate fi modificat în caz de modificări legitime ale circumstanțelor •  Clinic intermediar sensibil (I) — un microorganism este definit ca fiind intermediar sensibil dacă nivelul de activitate antimicrobiană este asociat cu un efect terapeutic incert. Aceasta implică faptul că o infecție cauzată de izolat poate fi tratată în mod corespunzător în sediile corpului în care medicamentele sunt concentrate sau atunci când poate fi utilizată o doză mare de medicament; aceasta indică, de asemenea, o zonă-tampon care ar trebui să împiedice ca niște factori tehnici de importanță minoră, necontrolați, să cauzeze discrepanțe majore în interpretări — un microorganism este clasificat ca fiind intermediar sensibil (I) prin aplicarea pragurilor de susceptibilitate corespunzătoare într-un sistem de test fenotipic definit — aceste praguri de susceptibilitate pot fi modificate în caz de modificări legitime ale circumstanțelor