intenţionalitatea de la plotin la levinas CRistian CioCan (n. 1974), licenţiat în filosofie la Universitatea din Bucureşti, cu studii aprofundate la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj şi la Universitatea paris Xii. În prezent, doctorand la Universitatea din Bucureşti şi la Universitatea paris iv sorbonne, cu o teză privind problema morţii la Heidegger şi în fenomenologia franceză. vicepreşedinte al Societăţii Române de Fenomenologie. secretar al Centrului de studii fenomenologice, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. editor al revistei studia Phaenomenologica. Coordonator al colecţiei Acta Phaenomenologica (editura Humanitas). administrator al yahoogroup-ului newsletter of phenomenology. Levinas Concordance, springer, dordrecht, 2005, în colaborare cu Georges Hansel. dan laZea (n. 1974), doctorand în filosofie la Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj-napoca şi la Universitatea din torino cu o teză despre filosofia lui luigi pareyson. lector asociat la Universitatea de vest din timişoara. Membru al Societăţii Române de Fenomenologie, al Societăţii Române de Ştiinţe Poli- tice şi al International Institute for Hermeneutics, toronto. articole şi stu- dii: „Şcoala din torino: filosofia ca hermeneutică la luigi pareyson şi Gianni vattimo”, în H. Crişan (ed.), Fapte, teorii, interpretări, eFes, Cluj-napoca, 2005; „the ontological personalism of luigi pareyson: From existentialism to the ontology of liberty”, in Revue Roumaine de Philosophie, no.1-2, 2005; „etica non-violenţei între gândirea slabă şi moştenirea creştină”, M. tătăru- Cazaban (ed.), Teologie şi politică. De la Sfinţii Părinţi la Europa unită, an- astasia, Bucureşti, 2004. Cristian CioCan & dan laZea (ed.) intenţionalitatea de la plotin la levinas actele colocviului societăţii Române de Fenomenologie “problema intenţionalităţii: istorie şi perspective” 21-22 septembrie 2004 Casa lovinescu ¤ Coperta paul BaloGH tehnoredactare Marius ConstantinesCU ¤ www.zetabooks.com distribuţie: owline. online Book store www.owline-bookstore.com © 2007 Zeta Books isBn: 978-973-87980-6-9 CUpRins Cristian CioCan & dan laZea, Introducere ..........................7 alexander BaUMGaRten, Plotin versus Aristotel în constituirea conceptului medieval de intenţionalitate .......13 Marius ConstantinesCU, Intenţionalitatea în perioada inconoclastă bizantină: conceptul de relaţie intenţională în Antirreticele patriarhului Nichifor .........................................31 ion tĂnĂsesCU, Problema inexistenţei intenţionale la Franz Brentano. Aspecte tradiţionale şi moderne .................53 adrian niţĂ, Intenţionalitate şi obiecte nonexistente ...........73 virgil CioMoŞ, Intuiţie eidetică versus reducţie arhitectonică .............................................................83 delia popa, Intenţionalitate, imaginaţie şi sens la Husserl ...111 victor popesCU, Intenţionalitatea evaluantă Valori şi sentimente în fenomenologia lui Husserl ...............135 Cristian CioCan, Critica lui Heidegger la adresa lui Husserl: preluarea intenţionalităţii la nivelul vieţii factice ....................161 Raluca aRsenie-ZaMFiR, Răsturarea conceptului de intenţionalitate la Michel Henry ............................................181 attila sZiGeti, Intenţionalitatea în raport cu celălalt şi cu timpul. Critica intenţionalităţii obiectivante şi inversiunea intenţionalităţii la Lévinas ................................201 dan laZea, Conceptul de intenţionalitate ontologică la Luigi Pareyson ...................................................................225 Mădălina diaConU, Intenţionalitate şi disimulare: Mascarada feminină ..............................................................237 lista autorilor .........................................................................225 MetaMoRFoZele Unei idei: intenţionalitatea de la plotin la lévinas ideea acestui volum s-a născut în urma unui colocviu de filosofie des făşurat în septembrie 2004 la „Casa lovinescu” din Bucureşti, organizat de societatea Română de Fenomenologie, în colaborare cu Centrul de studii Fenomenologice al Universităţii din Bucureşti. Chiar dacă tema acestei întâlniri – problema intenţionalităţii – este o temă centrală pentru filosofia de orientare fenomenologică, intenţia colocviului nu a fost în pri- mul rând aceea de a strânge laolaltă cercetătorii români din domeniul fe no menolo giei. am dorit mai degrabă să propunem un spaţiu de joc în care să ia naştere un dialog fertil între reprezentanţii mai multor direcţii filosofice, animaţi de diverse perspective istorice şi metodologice. intenţia colocviului era aceea de a aborda o anumită temă, un con cept filo so fic funda- mental, cu o largă elocvenţă istorică, din mai multe unghiuri posibile, urmărindu-i metamorfozele şi multipla func ţio na li - tate de-a lun gul istoriei filosofiei, într-un travaliu de „istorie a ideilor filosofice”, ce ar căuta să surprindă atât similitudinile de abordare cât şi disconti nu i tăţile inerente care apar de la o perspectivă filosofică la alta. printr-un astfel de „dialog generalizat”, intenţia noastră a fost aceea de a depăşi un anumit „sectarism” care riscă să se instituie treptat în mediile filosofice rom âneşti, atunci când acestea reuşesc să depăşească nivelul unei desăvârşite discreţii. Într-adevăr, lipsa de reacţie reciprocă a celor care practică în mod pro fesionist filosofia în România pune în pericol – prin paralizie şi inhibiţie generalizată – firavul câmp inter-subiectiv în care profesăm această „disciplină” umanistă. Şi chiar şi atunci când dis creţia este depăşită într-un zumzet mai mult sau mai puţin prolific, acesta cade pradă în mod fatal unui sectarism defensiv 8 cristian ciocan & dan lazea şi păgubos. există, de ce să nu o spunem, mai multe nuclee de cercetare sau de dezbatere filosofi că, coagulate în jurul unor persoane sau în jurul unor instituţii, unele cu rezultate notabile. Însă de fiecare dată aceste cercuri sunt tacit dar ferm demarcate de teritoriile altor colegi de breaslă, de ariile de exersare ale altor orientări filosofice. Chiar dacă putem vorbi de existenţa în România a mai multor mini-comunităţi filosofice, acestea sunt de cele mai multe ori etanş repliate asupra propriului obiect şi compact închise în propria meto dologie şi în propriul jargon filosofic. Bunăoară, comu ni carea reală dintre „fenomenologi” şi „filosofii analitici” este aproape nulă, ca de altfel şi aceea dintre „medievişti” şi „filosofii politicului” sau aceea dintre „cer ce- tătorii filosofiei antice”, „esteticieni” şi „filosofii cultu rii”. Între toate aces tea, şi câte altele am mai putea discerne în câmpul intelectual autohton, se nasc treptat ziduri de indiferenţe şi reticenţe, dacă nu chiar de indispoziţii şi inamiciţii „colegiale”. intenţia noastră a fost aceea de a contribui la fisurarea acestei opacităţi reciproce a celor care fac parte din comunitatea filosofică românească, prop unând, printr-o serie de colocvii anuale, un spaţiu de întâlnire în cadrul căruia dialogicitatea elementară a exerciţiului filosofic să ne des chi dă pe unii altora, să ne facă atenţi la obiectul de studiu al colegului de breaslă, să ne trezească curiozitatea în privinţa modului de investigaţie specific altei orientări filosofice. aceste colocvii sunt găzduite în fiecare toamnă, în luna septembrie, de Casa lovinescu, o casă a cărei ilustră tradiţie literară – aici s-au desfăşurat în ultimii ani şedinţele Cenaclului „sburătorul” – nu împiedică defel şi o reinvestire filosofică. iar pentru ca locul întâlnirii să fie unul fertil, singura „res- tricţie” ce s-a impus a fost aceea a temei: tema trebuie să fie suficient de generoasă pentru a putea interesa şi co-interesa suficient de mulţi ex po nenţi ce aparţin unor (suficient de multe) orientări filosofice.