-L. CO '41 6 3 ,Frr- CONSTANTIN ARGETOIANU INSEMNARI ZILNICE 7 www.dacoromanica.ro CONSTANTIN ARGETOIANU INSEMNARI ZILNICE vol. vll www.dacoromanica.ro CONSTANTIN ARGETOIANU INSEMNARI ZILNICE Volumul VII 1 iulie 22 noiembrie 1939 Editie ci STELIAN NEAGOE Addenda 17 23 decembrie 1936 EDITURA MACHIAVELLI Bucure§ti, 2003 www.dacoromanica.ro Colectia ISTORIE & POLITICA Toate drepturile pentru tipdrirea acestei editii aparlin in exclusivitate EDITURII MACHIAVELLI DIRECTOR FONDATOR Prof univ. dr. STELIAN NEAGOE Bucureti-1, B-dul Banu Manta nr. 22 ISBN 973-96599-9-20 www.dacoromanica.ro Notei asupra editiei Cel de al VII-lea volum din Insemnarile Zilnice ale lui Constantin Argetoianu insumeaza perioada iulie-22 noiembrie 1939. Pentru 1 zilele de 23-25 noiembrie n-a consemnat nici un eveniment fiind afectat de modul cam bruscat in care Regele Carol al II-lea I-a inlocuit la presediinia Consiliului de Ministri. Din pacate caietul manuscris urmator, 26 noiembrie 31 decembrie 1939, a fost ratacit si cu toate investigatiile facute a fost cu neputinta sa dam de urmele lui. Speram ca intr-un viitor nu prea indepartat posesorul ineditelor insemnari zil- nice ale lui Argetoianu sa aseze acel important caiet alâturi de celelalte zecj care alcatuiesc arhiva memorialistica a merelui scriitor politic. In aceasta parte a Insemndrilor, doua au fost evenimentele centrale de politica externa si interna care au retinut in mod deosebit atentia au - torului: izbucnirea celui de-al II-lea razboi mondial (1 septembrie) si asasinarea prim-ministrului Armand Calinescu (21 septembrie ). Hitler a transfonnat revendicarea Danzigului in pretext pentru a invada Polonia. Anglo-francezii n-au mai repetat eroarea de la München-1938 si astfel flacarile razboiului s-au intins fulgerator in Europa. Argetoianu a consemnat toate momentele internationale care s-au derulat pana la declansarea marii conflagratii. Tratativele sovieto-fran- co-engleze au esuat. In schimb, socul secolului a fost pricinuit de Tratatul de neagresiune germano-sovietic din 23 august. Praf de ide- ologii si o cumplita dezorientare in opinia publica mondiala. Mussolini, la randul ski, a profitat de tulburarea apelor si a trecut Adriatica in Albania. Anglia n-a putut sa aplaneze conflictul japono-chinez si astfel Ja- ponia devenea sloboda in a se alatura axei BerlinRoma. SUA a reactionat in stilu-i caracteristic. Pe de o parte discursuri pacifiste ale Presedintelui Roosevelt, pe de altà parte intensificarea cursei inarmarilor spre a putea face fata cu succes imponderabilelor. In Romania, pe and se incheiau tratativele economice cu Germa- nia, si pe cand se incerca o politica de neutralitate fata de beligeranti o chipa legionard a ucis pe Armand Calinescu, si regimul carlist a intrat intr-o panica generatoare de excese. Pana in cele din firma a fost aleasa formula unui Guvern Constantin Argetoianu, pentru potolirea spiritelor inv rajbite si infierbantate. www.dacoromanica.ro 6 NO rA ASUPRA tatTlES Dar, peste toate, Romania urma s5 se confrunte cu consecintele imediate ale flagelului care-i ameninta fruntariile. S-a incercat o poli- tic5 de cumpana, de balansare intre solicitãrile aliatilor occidentali traditionali in contrapunere cu imperativele germano-sovietice amenint5toare cu dezmembrarea Statului national unitar roman. Se inchideau ochii pentru transporturile germane de armament c5tre Bul- garia, dar in acelasi timp se dadea si asistent5 refugiatilor polonezi (de la conduc5torii de Stat i politici, la armat5). S-au c5utat solutii pentru p5strarea integrit5tii teritoriale si fiintei nationale ale Romaniei. Au fost trimisi oficiosi la Berlin, precum Gh. BrAtianu, C. Argetoianu. Insusi seful diplomatiei, Grigore Gafencu s-a zbätut mult intre Berlin, Roma Paris, Londra. A incercat chiar con- stituirea unui imposibil bloc al neutrilor. Pe cand se afla in exercitiul functiunii, prim-ministrul Constantin Argetoianu a avut ca obiective principale sâ reorganizeze Frontul Renasterii Nationale ca o forta politic5 catalizatoare a tuturor energiilor nationale aflate in fata unor mafi primejdii, cum si sa penduleze cu pni- dent5 vizavi de diabolicul pact germano-sovietic ale cárui aditionale secrete nu erau cunoscute dar se bänuiau. Cand a acceptat s5 ia conducerea Guvernului, Argetoianu a pus Suveranului douà conditii: Executivul sâ nu fie implicat in chestiunile delicate dirijate de Camarila Repla represiunea prelungita contra legionarilor i afacerea Auschnit" care avea sa se lase cu inschisoare pentru marele industrias, favoritul de pang ieri. In fapt aceste doug au fost motivele demisiei" Guvemului. Premierul n-a marsat, iar Camar- ila i-a impus Regelui sa renunte la serviciile unui om politic care ii fusese leal pang la crime si cabale de coterie palatista. In chip de Addenda, cuprindem in acest volum i o inedit5 parte a Insemndrilor Zilnice argetoiene din 17 august-22decembrie 1936. Cititorii nostri Ii mai aduc poate aminte Ca in Nota asupra editiei la volumul I al Insernmirilor publicat in 1998, ne exprimam regretul de a nu fi fost in posesia Caietului 4 din Insemndrile Zilnice. Mafi ne-au fost surpriza i bucuria cand, nu cu mult timp in urm5, domnul profesor doctor George Trohani de la Muzeul National de Isto- rie al Romaniei ne-a facilitat complectarea anului 1936 cu insemndrile ce ne lipseau. _ 5i pe aceasta cale publica Ii exprimam gratitudinea noastra fata de frumosul domniei sale gest, poate stimulator si pentru alti posesori de Insemndri Zilnice inedite ale lui Constantin Argetoianu, deoarece, cu regret o spunem, exist5 Inca destule caiete manuscrise, disparate, lipsâ pentru and 1942-1944. Stelian Neagoe www.dacoromanica.ro 1939 1 iulie. Ieri-dimineata Recviem pentru Ciano tatal. Poftit, rn-am dus si bine am facut, caci Guvernul nu era reprezentat deo& prin Crutescu, directorul Protocolului. Lume foarte putina. Axa5i satelitii ei: miniorii Germaniei, Iugoslaviei, Spaniei§i... Portugaliei. Incolo, biserica aproa- pe goalà. De la italieni rn-am dus la Camera, pentru alegerea Patriarhului. S-a ales Nicodirn, mitropolitul Moldovei. Chiorul printre orbi... Chestiunea Danzigului e tot in toiul ei; tensiunea continua, dar n-a sporit. Berlinul dà lamuriri subrede ca sa explice sporirea Politiei" din teritoriul Orasului Liber. Ambasadorii Frantei si Angliei la Varsovia au plecat in zbor spre Londra si Paris ca sti raporteze. Ce e mai tragic, e ca a plecat tot in zbor, spre Washington, ambasadorul Statelor Unite din Anglia. Situatia e cu siguranta critica, dar persist a crede ea' Europa nu va aprinde incendiul unui nou razboi mondial pentru Danzig. Tratativele cu rusii se lungesc fara rezultate in schimb in State le Unite s-a ajuns in preajma votului unei noi legi a neutralitatii, prin care se incredinteaza Presedintelui i Congresului hotararea de a declara razboi si se indulcesc regulile atat de stricte ale vechii legi, in favoarea (de fapt) a Statelor democratice... In Cehia, noi masuri de coercitie si de germanizare. Limba germanl a fost decretata Landessprache" si pentru orasele i regiunile exclusiv cehe. Ieri-seara la ora 7,30 am dus Adresa la Palat, cu tot alaiul obisnuit. Pentru prima data in viata mea rn-am plimbat intre doua escadroane de cavalerie, cu un maior &glare la portiera" mainii. Aveam in masina cu mine pe mitropolitul Visarion Puiu (al Bucovinei), traditia cerand sa fiu insotit de cel mai inalt prelat din comisie. www.dacoromanica.ro 8 CONS I ANI IN ARGFTOIANU Am citit frumos, se vede, Adresa, caci ministrii la plecare se extazi-. au (!!!) asupra tinutei mele. Vaida se fdstdcise (Camera adusese Adresa sa cu o jurnatate de or5 inainte), citise prost i omisese s5 inainteze spre Tron pentru a primi r5spunsul Majestatii Sale la Adres5... Victor Slavescu repeta intruna: Grand Seigneur, grand Seigneur...". Curn se N,ede destul de lunga mea carier5 diplomatic5 mi-a servit la ceva, dându-mi L'habitude des Cours". Asear5, s5rbatoarea lui Armand CMinescu, la Pesc5ru, de c5tre membrii Parlamentului initiativa luatft de Vaida. 0 sear5 minunata intr-un decor feeric. Tot acel colt al Bucurestiului din capul Soselei Jianu e demn de orice mare capita15... Am fost vreo 500 din Camera si din Senat. Atmosfera cordia 15. Oamenii dictaturii se prezinta mult mai bine decdt majoritätile dema- gogiei. A vorbit Vaida, bine; am vorbit eu, bine si a vorbit Calinescu si mai bine (preg5tise). Lista oratorilor trebuia sá se m5rgineascd la noi trei, dar s-a mai rugat i sasul Hendrich sä vorbeascA in numele minoritatilor si a spus lucruri bune. Din nenorocire s-a insinuat" si mos Ghit5 Mironescu la cuvânt omul caut5 zadarnic s5 ridice capul, cu fiecare prilej i ne-a servit o serie de prostii si de banalitdti inutile. A revendicat si el pentru Ministerul sal din 1930-1931 o na"sie a regimului actual... Pur i simplu caraghios! Sindrofia s-a spart aproape de miezul noptii... 2 iulie. De ieri au reinceput c5ldurile ce fuseser5 sensibil domolite de furtuna din 27 iunie. Secerisul e in plin pretutindeni. Deceptie: paiul frumos, dar mana i màlura au atacat recolta. Polonia se fatoieste pe chestiunea Danzigului ameninta cu i Anglia. Discursurile categorice, in ce priveste interventia britanic5, rostite de Winston Churchill si de Eden dovedesc de altminteri ca polonezii nu se insala. Dou5 personalit5ti atht de proeminente in viata politica engleza n-ar putea vorbi cum au vorbit, dac5 n-ar sti c5 eveni- mentele nu vor dezminti cuvintele lor. De altminteri se vorbeste mult la Londra despre o posibil5 intrare in Guvern si a lui Churchill si a lui Eden... Intre Paris si Londra contactul este permanent; in ambele capitale situatia este judecatä ca foarte serioasà. Un act nesocotit al Senatului din Danzig ar atrage imediat interventia Poloniei i ca o consecinta a Angliei si a Frantei... www.dacoromanica.ro iNSEMN.4R1 LILIVICE. 1939 9 De la Berlin se dezrninte acum proiectata vizita a lui Hitler la Danzig, ca si a lui Goring. Desi presa continua sa atace cu violenta Anglia si Po Ionia, pare ca in Germania domneste ingrijorarea i frica de razboi. Atmosfera nu mai e cea de asta-toarnna, nu mai e vorba de lustiger Krieg" si unanimitatea in jurul lui Hitler nu mai e asa de entuziasta ca inainte. Clodiusi, sosit ieri cu avionul mi-a facut o vizita si mi-a IN-Hut cam oparit. Mi-a declarat categoric ca la Berlin nimeni nu se gthuleste la rtithoi. Raducanu, care a fost si el la Berlin, ne povestea aseara ca a gasit acolo o adevarath stare de panica, ca nerntii isi dau seama de tot ce le lipseste si nu vor sa audd de razboi, dar le e frica sa nu-1 dezlantuiasca englezii. Cercurile cu care a venit dansul in contact socoteau ca Hitler a mers prea departe cu politica sa... Memoriul Guvernului englez, transmis de ambasadorul Henderson la Wilhelmstrasse si care se socoteste ca un fel de raspuns la nota prin care Hitler a denuntat acordul naval anglo-german a starnit nadej- dea unor posibile negocieri intre cele cloud tari si a sporit astfel per- spectivele urior solutii pacifice... Pe de altà parte se spune Ca Papen, actualmente ambasador la Ankara, ar fi plecat spre Moscova cu o mi- siune specialà" dar zvonul nu e incä oficial confirmat. La legea neutralifatii a carei modificare e in discutie in fata Par la- mentului din Washington, Camera a admis un amendament pe baza earuia furnitura de arme e interzisa, oricare ar fi beligerantul. Acest amendament a fost admis impotriva Guvernului si a fost determinat mai mult de o preocupare de politicá interna decat de una internatio- nara. Votul e considerat ca un esec" al lui Roosevelt... La Paris, eveni- mentul a fost judecat ca neplacut, desi nicaieri mai mull ca in Franta nu se percep sforariile parlamentare. La Berlin, in schimb, mare bucurie pentru aceasta noud infrangere suferitä de presedintele Roosevelt din partea Parlamentului... La Londra, in saloanele de la Grocer's Hall" (ghilda bacanilor) s-a dat un banchet in cinstea catorva ziaristi romani veniti sa descopere Anglia. Banchetul oferit de British Council" prezidat de lord Lloyd a fost serios: au asistat numeroase personalitati oficiale printre care lord Delaware, ministrul Educatiei Nationale si lord Gort, seful Marelui Stat Major. S-a prearnarit Romania si Regele Carol si a domnit o mare insufletire scriu gazetele. De astea e bun Tilea... I Ministrul plenipotentiar In Ministerul de Externe insárcinat cu misiuni economice in strai- ndtate. www.dacoromanica.ro 10 CONSTANTIN ARGETOIANU Noua promotie de sublocotenenti din toate scolile a fost intrunit5 ieri la Targoviste in fata Regelui. Promotia a luat numele de Carol I. A fost defilare, dup5 cuv5nt5rile Regelui si ministrului Ap5rarii Natio- nale (C5linescu). Apoi dejun si iaräsi discursuri, in care militarii s-au pus la intrecere cu civilii pe t5r5mul platitudinii. Au invins militarii... Caldura a fost atdt de atroce incat toti cei care au insotit pe Rege la Targoviste s-au inapoiat thmpiti... Nu e vorba, unii plecasera din Bucu -resti deja t5mpiti gata... Nevasta lui Tudor Don, n5scutft Schultz, o femeie de toata frmu- setea, desi cam coapta, s-a ucis intr-un accident de automobil, pe Langa Piatra Neamt. Conducea chiar dânsa... Automobilul s-a rostogolit de cateva ori si biata femeie si-a rupt sira spinärii. Acum un an sau doi apáruse intr-un film idiot, si cu toat5 plasticitatea trupului ei avusese un succes mediocru... A1a1t5ieri-searà, vineri, pe când toti parlamentarii eram intruniti la PescArus" intr-o manifestare de solidaritate, dl senator numit" Ma- laxa manca ostentativ la Continental cu Titu De Vecchi, omul lui Nae Ionescu. 0 facuse ca s5 se vacla si sA se stie... De ce o fi nemultumit impotriva Guvernului Eminenta Sa? Poate de numirea lui Garoflid in fruntea Comisiei Economiei Nationale de la Senat, cum a spus-o lui Filip? Motivul imi pare insuficient si mai trebuie s5 fie ceva... Mi s-a povestit una bun5 de la balul miliardarilor de joi. Iluminasem in mod discret i cimitirul ovreiesc p6r5sitl i vecin cu gr5dina clubului cimitir a c5rui fo1osint5 am mostenit-o de la Regina Elisabeta, odatâ cu casa. Ii iluminasem direct, si asezasem pe aici-pe colea b5nci si mai discrete. La un moment dat, dupd plecarea mea, zv5p6iata de Isabella Prat, fiica ministrului Spaniei dintr-o prima c5s5torie, a luat un fautar si un gigolo" cu ea si a dispárut in cimitir, sub ochii indignati ai lui Max Auschnit. Se vede ea" sangele e mai tare ca vocatia, c5ci catolicul sot al dnei Litza s-a facut foc i si-a v5rsat supararea in s5nul lui Kaufmann. Acesta s-a aprins si el. Au inceput s5 urle amandoi, s vorbeasc5 de sacrilegiu etc. Conversatia a inceput in frantuzeste (erau doar am5ndoi in jurul dnei Lupescu in ipostaza de hommes du monde"), dar pe m5surà ce se excitau au luat-o pe nemteste si au sfarsit-o in jidis"! Vorba francezului, chassez le naturel, ii revient au galop!". Dar ce ca- I De peste 90 de ani. www.dacoromanica.ro