ebook img

Însemnări zilnice, Vol. 5: 1938 PDF

321 Pages·2002·5.85 MB·Romanian
Save to my drive
Quick download
Download
Most books are stored in the elastic cloud where traffic is expensive. For this reason, we have a limit on daily download.

Preview Însemnări zilnice, Vol. 5: 1938

www.dacoromanica.ro CONSTANTIN ARGETOIANU INSEMNARI ZILNICE vol. v www.dacoromanica.ro CONSTANTIN ARGETOIANU INSEMNARI ZILNICE Volumul V 1 iulie 31 decembrie 1938 Editie de STELIAN NEAGOE EDITURA MACHIAVELLI Bucure§ti, 2002 www.dacoromanica.ro Colectia ISTORIE & POLITICA Toate drepturile pentru tiparirea acestei edilii apartin in exclusivitate EDITURII MACHIAVELLI DIRECTOR FONDATOR Prof univ. dr. STELIAN NEAGOE Bucureti-1, B-dul Banu Manta nr. 22 ISBN 973-96599-9-18 www.dacoromanica.ro Notd asupra editiei Cel de al V-lea volum din Insemndrile Zilnice ale lui Constan- tin Argetoianu insumeaza cea de a doua parte a anului 1938 (1 iu- lie 31 decembrie). Din punctul de vedere al politicii interne, evenimentele se cir- cumscriu in parametri regimului de dictatura regard instituita in februarie 1938. Panorama este diversa si vasta, in asa fel incdt Argetoianu are de unde sa-si extraga notele politice cfind ana- litice, când mai acide, and mai zeflemitoare, de cele mai multe ori cinice si din cand in cand patetice. Vom exemplifica, spre edificare, cdteva din subiectele abordate in insemnärile politice argetoiene. Critici aduse regimului de dictaturd regala pe care 1-a dorit, a militat pentru inaptuirea lui dar nu sub forma in care se manifesta. Continua seria arestarii exponentilor Garzii de Fier, insotità de mea culpa dezicerii a unora dintre protagonisti, spre a scapa de inchisoare. Experienta amuzanta a autorului in postura de consilier regal si accente de furie, in calitatea sa de presedinte al Consiliului Superior Economic, fati de bietul" Mitità Con- stantinescu ministrul Economiei Nationale. Audientele lui Ar- getoianu la Regele Carol al II-lea sunt rare, insa Camarila regala ii mentine in topul rezervistilor politici de elita. Intre ziaritii epocii, cel mai interesant i cel mai des primit in biroul de lucru al lui Argetoianu este Clement Blumenfeld (Scrutator") de la cotidianul Adevdrul. Incercarile nereusite ale autorului insem- narilor politice de a afla care din cei doi Regele Carol al II-lea sau ministrul de Interne Armand Calinescu ordonasera lichida- rea fizicd a lui Comeliu Zelea Codreanu, dimpreuna cu nicado- rii" i cu decemvirii", la sfarsitul lui noiembrie. Amaraciunea produsa lui Argetoianu de catre Armand Cälinescu, caruia ii ex- pusese planul constituirii Partidului Unic sub presedintia Re- www.dacoromanica.ro 6 NOTA ASUPRA EDITIEI gelui, plan insusit exclusiv, mai apoi, de Calinescu si de Ernest Urdareanu (maresalul Palatului). Comentarii uneori pro de cele mai multe ori contra gesturilor politice ale lui Nicolae Iorga. In fine, o analiza critica pertinenta facuti trambitatei campanii guvernamentale intru ieftinirea traiului". In septembrie, Argetoianu a plecat in strainatate, pentru o cura balneara la Karlsbad. Dar intamplarile din viata politica inter- nationala nu i-au inlesnit linistea mult dorita. Lumea intrase in derivd. Continuau razboaiele japono-chinez i cel civil din Spa- nia. Conflictul arabo-israelian din Palestina se acutizeazi. La Viena si in toata Austria alipità" Germaniei, masurile antisemite sunt tot mai drastice. Regele George al VI-lea al Marii Britanii intreprinde o calatorie in Franta, pe cat de fastuoasà, pe atat de ineficienta fata de primejdiile ce planau asupra Europei. Hitler se declara" la un moment dat pacifist. Mussolini este impotriva gulerului i cravatei ce ar impiedica fluxul sanguin, ar congestio- na creierul i ar ingreuna gandirea barbatilor! Toate astea pada' intr-o zi, and cei doi dictatori Ii fac fatise intentiile belicoase. Hitler acutizeaza problema sudetilor din Cehoslovacia, iar Mus- solini revendica (de la Franta) Tunisia si Corsica. De aci i pada la Acordul de la München (anglo-franco-germano-italian) n-a mai fost decal un pas si s-a ajuns in anticamera razboiului mondi- al. Dezagregarea Statului cehoslovac 1-a surprins, cum spuneam, la Karlsbad pe Argetoianu. Au urmat peripetiile calatoriei de re- venire in Ora prin Praga Paris (unde are probleme de sanatate) Italia. Dar presedintele Ste lei Romane" tot nu renunta la cala- toria de afaceri de la Londra, in noiembrie cand, profitand de o aparenta acalmie pe fronturile psihologice ale razboiului gata izbucneasca, ajunge i pang la Berlin, pentru a prepara o intal- &à nire la vanatoare" in Romania intre Regele Carol al II-lea si al doilea om dupà Hitler de la Berlin, Herman Goring. Intre timp, Regele Carol al II-lea precipita calatoriile sale la Londra, Paris si Berlin (unde discuta cu Hitler si cu Goring), pe- riplu diplomatic din care se intoarce cu rezultate deloc linistitoa- re pentru soarta Statului national unitar roman. www.dacoromanica.ro NOTA ASUPRA EDITIEI 7 1938 este anul in care inceteaza din viga Regina Maria a Ro- mâniei i maresalul Alexandru Averescu; al reconcilierii dintre Regele Carol al 1I-lea §i Eliza Bratianu, satia fostului ski mare adversar, a carui statuie semnati Mestrovici se dezvele§te in mod oficial in Bucure§ti; al intalnirii pentru prima oara intre Argetoianu i faimoasa Elena Lupescu, metresa Regelui. Dar §i anul in care boierul de la Breasta se bucura de o recolta de grau excelenta fac 90 de banicioare la pogon (peste 2 kile qi 1/2) grâu curat de 83 kl." Si totu§i, un sfar§it de an plin de incertitudini i spaime". Stelian Neagoe P.S. Toate notele, dip man§etele i chiar din interiorul pagi- nilor apartin autorului. Intr-un singur loc n-am putut complecta decht pe jumatate o nota cu douà trimiteri la memoriile anteri- oare. Este vorba de pagina 34, unde nota ne indic memoriile din timpul dzplomatiei (in cazul de fati, consilier de Legatie, Viena 1909), manuscris pe care nu 1-am putut recupera din niciun fond arhivistic. Aceea§i nota face trimitere i la volumul al VI-lea din Memorii, publicat de noi in anul 1996 (a se vedea pagina 196). www.dacoromanica.ro CONSTANTIN ARGETOIANU INSEMNARI ZILNICE Volumul V 1 iulie 31 decembrie 1938 www.dacoromanica.ro 1938 1 iulie. Cäldurile caniculare continua. Ieri, 35° la umbra 38° in Baragan! Cam aceeasi temperatura se semnaleaza si la Budapesta si in tot centrul Europei. Credeam ea suntem numai noi tarà salbatica"! Episcopul de Alba Iulia, Mai lath, si-a dat demisia. Era un prelat de mare anvergura", contele Mai lath, dar nu ne iubea deloc. L-am cunos- cut, am stat de vorba cu el: fusese crescut la sward' mare. Nu cunosc pe succesorul &Au Vorbuchner, pdria aci coajutor. Ales in aceasta functie de Mai lath, nu cred sa ne fie nici dânsul prieten. Aseara balul Miliardarilor. Succes deplin. Gradina palatului Regi- nei Elisabeta, luminath prin proiectoare, a giorno, cu bufete, baruri, or- chestre prin colturi si dame elegante pe peluze, semana cu un decor de teatru. Eu am plecat la ora 12 1/2 dar musafirii nostri au stat pdna la ora 5 1/2-6 dimineata. Un va'ntulet prielnic theorise aerul i lumea care zacuse toata ziva de caldura, inviase. Pusesem lampi i scaune si in cimitirul evreiesc, le- gat de gradina Cercului printr-o scara de piatra. Cred ea' e prima data ca s-a petrecut cu lautari intr-un cimitir, i inca in unul evreiesc. Mare eveniment: am vazut in fine aseara pe d-na Lupescu. A venit la Miliardari cu perechea Soneriu. Imi pare fall ca n-au fost prezenti la prezentare toti cei care de ani de zile pretind Ca joc bridge (!) in fiecare seara cu &Ansa si ea punem Guvemele României, impreuna, la cale. D-na Lupescu mi-a fost o deceptie i o surpriza: deceptie, caci o credeam mai frumoasa, mai excitante surpriza, caci in locul unei thrfe ordi- nare am gasit o persoana inzestrata cu multa distinctie si tact. Seamana enorm cu Regina Maria. Kaufmann si Soneriu i-au facut onorurile seratei. S-a asezat cu ei la o masa pe peluza, si au mai venit Prat cu nevasta, Mic Catargi, Anne- Marie Callimaki si perechea Franasovici. Incolo, nimeni nu s-a apro- piat de dânsa, parcà ar fi fost ciumata. Dar toata lumea tragea cu coada ochiului, sä vada ce face, si cine e pe langä dânsa. A stat pdna la ora 5 1/2 dirnirieata... www.dacoromanica.ro 10 CONSTANTIN ARGETOIANU 2 iulie. Procesul primei serii de gardisti s-a terminat. Alexandru Can- tacuzino i Vasile Christescui, amandoi fugiti i neprinsi 'Inca au fost con- damnati in lipsa la cate 9 ani inchisoare corectionala, 120 000 lei amen- da, 6 ani interdictie si 5 000 lei cheltuieli de judecatä. Gh. Clime, Alex. Chr. Tell, Gh. Istrate, Mih. Polihroniade, Craja Pa- ul, Traian Cotiga, Sima Simulescu, Virgil Ionescu, Banica Dobre, Fur- dui Gh., Milcoveanu erban, Nicolae Totu i Radu Budisteanu la cate 7 ani inchisoare corectionala, 20 000 lei amenda, 6 ani interdictie si 2 000 lei cheltuieli de judecata. Gh. Apostolescu, Eug. Ionica i Serafim Aurel la caw 5 ani inchi- soare corectionala, 20 000 lei amenda, 6 ani interdictie si 2 000 lei chel- tuieli de judecata. Preotul Georgescu Edinet: 1 an inchisoare, 10 000 lei amenda, 5 ani interdictie 2 000 lei cheltuieli de judecata. S-a lepadat numai cu gura pe jumatate de aceea nu a fost achitat. Achitat a fost numai popa Cris- tescu, care s-a lepadat cu totul. Pentru o simpla crima de intentii condamnarile sunt aspre, sunt ab- surde. Dacl am trai vremuri normale, sentinta ar fi de neinteles. Dar nu traim in vremuri normale, traim in vremuri de lupta i astfel totul se explica. In iunie 1936 Hitler si-a impuscat pur i simplu adversarii, Era' nici o judecata i nimeni n-a zis nimic. Gardistii au comis greseala &à fie invinsi; acum platesc. Iefi seara a fost condamnat i inginerul Petre Carp la 2 ani inchisoa- re. Aci nemaifiind politica la mijloc, putem spune ca e cam mult. Carp a gresit, e cert, dar n-a avut intentie de frau& si 6 luni de preventie, cat a facut ar fi fost destula ispasire pentru un act de nebunie. Afacerea Carp, care a pasionat un moment opinia publica i ameninta sà deving un fel de afacere Dreyfus" a cazut repede din cauza evenimentelor po- litice: lovitura de Stat din februarie a lasat tot restul in umbra. Neno- rocul lui Carp! Daca valva care incepuse sa se faca in jurul numelui sau ar fi mers crescand, ar fi fost greu sa fie condamnat. E neindoios ca fap- tul de a fi falsificat o experienta de receptie nu putea ramane nepedep- sit, oficat de bune ar fi fost intentiile inculpatului mai ales find vorba de material de rázboi. Am vazut ieri pe nenorocitii de parinti: erau zdrobiti, caci prevedeau sentinta. In regiunea Nehoiasului au inflofit din nou prunii: se zice ca e semn de toamna lunga. Dar sa ajungem pana in toamna! Fiul popii, cel care s-a lepädat. www.dacoromanica.ro

See more

The list of books you might like

Most books are stored in the elastic cloud where traffic is expensive. For this reason, we have a limit on daily download.