Colecţia Profesionalizare Natalia CULICOV DESCRIEREA ANALITICĂ A ARTICOLELOR DIN PUBLICAŢII PERIODICE ŞI CULEGERI ÎN SOFTWARE ALEPH Ghid metodic pentru bibliotecari Bălţi, 2017 1 CZU: 025.32:004.45(075) C 94 Discutat şi aprobat la şedinţa Consiliului Ştiinţific al BŞ USARB, Procesul-verbal nr. _1__ din __14.09.2017_________________ Preşedintele C.Ş.al BŞ _____Gaşiţoi N. ___________________ _______________ ______dr., conf. univ.__________________ (semnătura) (titlu didactic, titlu științific Prenume NUME) Redactor responsabil Elena Harconiţa Redactor coordonator Lina Mihaluţa Coperta / design / tehnoredactare Silvia Ciobanu Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Culicov, Natalia. Descrierea analitică a articolelor din publicaţii periodice şi culegeri în software Aleph : ghid metodic pentru bibliotecari / N. Culicov ; red. resp. E. Harconiţa ; red. coord. L. Mihaluţa ; cop./design/tehnored. S. Ciobanu ; Bibl. Şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo”. – Bălţi, 2017. – 50 p. – (Colecţia Profesionalizare). Referinţe bibliogr.: p. 49-50 (10 tit.). 10 ex. ISBN 978-9975-50-200-9. © Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, 2017 e-mail: [email protected] Web-site: http://libruniv.usarb.md ISBN 978-9975-50-200-9 2 Argument 4 I. Noţiuni şi definiţii 6 II. Descrierea bibliografică analitică în BŞ USARB 7 III. Reguli de descriere analitică în Aleph 11 3.1. Crearea înregistrării bibliografice analitice în Aleph 14 Etapa I. Verificare dacă articolul nu a fost catalogat 14 Etapa II. Derivare înregistrare din sursa gazdă 15 Etapa III. Catalogarea propriu-zisă 18 3.2. Importarea înregistrărilor analitice, catalogate de alte biblioteci din Consorţiu 45 Exemple de descriere bibliografică analitică a contribuţiilor din diferite tipuri de publicaţii 48 Referinţe bibliografice 49 3 Argument Prezentul Ghid conţine recomandări privind aplicarea normelor de catalogare a articolelor în modulul Catalogare a softului de bibliotecă Aleph, formatul MARC 21. Necesitatea elaborării acestui instrument pentru bibliotecari a apărut odată cu implementarea software Aleph, alături de şase biblioteci universitare din Republica Moldova – participante în Proiectul MISISQ - Servicii Informaționale Moderne pentru Îmbunătățirea Calității Studiilor (2013-2016 ), coordonator european Biblioteca Universităţii de Știinţe Medicale din Kaunas, Lituania, beneficiari ai proiectului au fost șapte biblioteci universitare din Republica Moldova: Biblioteca Științifică Medicală a USMF „Nicolae Testemiţanu” (coordonator național), Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice a Moldovei, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Scopul proiectului fiind crearea spaţiului informaţional academic unic pentru instruire şi cercetare, diversificarea şi modernizarea serviciilor informaţionale pentru un învăţământ superior de calitate, generarea partajată a resurselor informaţionale şi asigurarea accesului la acestea în regim on-line. La elaborarea Ghidului autorul s-a sprijinit pe documentele de specialitate: Reguli de catalogare Formatul MARC 21, MARC 21 / AUTORITĂȚI, Metodologia de aplicare a normelor ISBD, Standardul interstatal GOST 7.1-2003 „Библиографическая запись. Библиографи- ческое описание. Общие требования и правила составления”, precum şi Aleph500: Traning Catalogare de Ezsias Aniko şi Ostafe Doina prezentat în cadrul sesiunii de instruire privind implementarea software-ului specializat în bibliotecă Aleph: modulul de catalogare. Scopul lucrării este de a uniformiza procesul de catalogare analitică, de a stabili recomandări pentru bibliotecarii catalogatori privind principiile fundamentale ale creării înregistrărilor bibliografice analitice în catalogul electronic partajat, în conformitate cu normele specifice formatului MARC 21 şi cerinţele instituţionale. Unul din compartimente este dedicat analizei procesului de descriere analitică a părţii componente din diverse tipuri de documente: publicaţii în 4 serie (anale, anuare, reviste, ziare), monografii, culegeri, materiale ale conferinţelor, manuale, culegeri de cântece, etc. Un document este valoros prin conţinutul lui, de aceea una din sarcinile bibliotecarilor este de a dezvălui conţinutul documentelor inclusiv prin aplicarea descrierii analitice. Articolele au un potenţial informativ enorm prin operativitatea publicării şi gradului de noutate, astfel fişarea analitică constituie un proces inerent într- o instituţie infodocumentară. Avantajele descrierii analitice:  fiecare parte componentă devine punct de acces în procesul de căutare;  extinde posibilitatea de căutare şi regăsire a informaţiei rele-vante;  este întregit şi pus în valoare conţinutul documentar al colec-ţiei;  este facilitată regăsirea în mod rapid a informaţiei concrete şi exhaustive;  se realizează conexiuni între documente;  înlesneşte elaborarea bibliografiilor informative, tematice, per-sonale, curente şi retrospective;  promovează bogăţia patrimonială a instituţiei bibliotecare. 5 I. Noţiuni şi definiţii Descrierea analitică este procesul prin care fiecare unitate bibliografică pasibilă descrierii este tratată ca un complex de componente cu informaţii proprii. Cercetarea documentelor din punct de vedere al componentelor şi al notelor de conţinut, descrierea şi localizarea informaţiilor în catalog se efectuează cu scopul extinderii capacităţii informaţionale a catalogului şi valorificării colecţiei documentare a Bibliotecii prin adăugarea de noi informaţii. Parte componentă a unui document poate fi: un articol din revistă sau ziar, din culegeri, capitole, paragrafe şi alte părţi a monografiilor, manualelor. Înregistrarea bibliografică analitică este înregistrarea bibliografică, obiectul căreia este partea componentă a unui document pentru care sunt necesare date despre documentul-gazdă din care face parte. Descrierea bibliografică analitică este elementul princi-pal al înregistrării bibliografice analitice şi conţine date despre părţile componente ale documentului; informaţii despre docu-mentul-gazdă; date despre localizarea părţii componente în docu-mentul-gazdă; note referitoare la partea componentă şi sursa-gazdă. Document–gazdă. Document în care este publicată par-tea lui componentă. Câmp – element desemnat separat în cadrul unei înre-gistrări bibliografice. Un câmp poate fi constituit dintr-unul sau mai multe subcâmpuri. Subcâmp – element bibliografic desemnat separat în cad-rul unui câmp. În cazul înregistrării bibliografice poate fi considerat sinonim cu elementul bibliografic. Element bibliografic – cea mai mică unitate de informaţie dintr-o înregistrare bibliografică (ex., titlu, paginaţie etc.) Fişier de autoritate. Liste de cuvinte sau sintagme (nume, titluri, subiecte, czu) supuse controlului unei autorităţi profesionale, ce desemnează entităţi de un anumit tip (autorizate), folosite ca puncte de acces în cataloage (vedete uniforme). Vedetă de subiect. Un cuvânt sau un grup de cuvinte, un simbol sau un grup de simboluri (litere, semne) evidenţiate / stabilite de catalogator în scopul orânduirii lor după un sistem standard. Parte importantă a descrierii 6 care determină orânduirea descrierilor bibliografice într-un sistem de catalogare (on-line / tradiţionale) şi constituie puncte de acces la informaţiile cuprinse într-un catalog de bibliotecă. Indexare coordonată. Indexarea care utilizează un limbaj combinatoriu se numeşte indexare coordonată, deoarece con-ceptele şi/sau cuvintele care reprezintă conţinutul documentelor pot fi liber combinate între ele în timpul cercetării documentare pentru a reprezenta conţinutul cererilor şi deci regăsirea acestor documente. II. Descrierea bibliografică analitică în Biblioteca Ştiiţifică USARB Catalogarea articolelor în BŞ USARB este condiţionată de necesităţile informaţionale ale studenţelor, cadrelor didactice, de cercetarea ştiinţifică universitară. O atenţie deosebită se acordă articolelor cu valoare ştiinţifică, didactico-metodică, specifice profilului Universităţii. De asemenea sunt înregistrate articole din presa naţională şi străină ce reflectă activitatea cadrelor didactice, bibliotecarilor şi colaboratorilor în scopul organizării, sistematizării informaţiilor şi promovării portretului obiectiv, multiaspectual al Universităţii. Notă istorică: Până în anul 1991 descrierea analitică a docu-mentelor în Biblioteca Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo”, apoi Universitatea de Stat, era efectuată manual, cu srierea caracterelor de tipar. În anii ‘60 - ‘80 ai sec. 20 – fişele erau dactilografiate, imprimate şi aranjate pe domenii de ştiinţă în catalogul analitic sistematic conform Clasificării Bibliotecar- bibliografice (CBB), din 1992 – în corespundere cu Clasificarea Zecimală Universală (CZU). Fişele cu descrieri analitice pe domeniile de profil mai erau şi abonate de la Camera Naţională a Cărţii şi Camera Unională a Cărţii din Moscova. Ele erau intercalate în catalogul analitic îmbogăţindu-l cu noi informaţii şi raţionalizând munca bibliografilor. În anul 2002 acest catalog a fost conservat, dar mai continuă a fi încă un instrument util de informare, dată fiind localizarea lui în Sala de Referinţe Bibliografice. Din anul 1998 până în 2015 descrierea analitică, la fel ca şi descrierea documentelor bibliotecare, se efectuau în sistemul TinLIb, Modulul „Căutare/Editare titluri articole”. Din 2016 descrierea analitică se efectuează în Modulul Catalogare al softului Aleph. 7 Iniţial descrierea analitică a documentelor se efectua numai de personalul Serviciului Ştiinţifico-Bibliografic, precum se numea anterior Serviciul de Informare şi Cercetare Bibliografică. Odată cu restructurarea organizaţională şi redeschiderea accesului direct la raft în sălile de lectură în primul deceniu al celui de-al treilea mileniu, odată cu sporirea numărului de publicaţii în serie abonate şi creşterea competenţei bibliotecarilor din sălile de lectură, oficiul de Referinţe Bibliografice, Serviciul Informare şi Cercetare Bibliografică, Oficiul Documente Muzicale descrierea analitică a devenit una din sarcinile lor de post. Fiecare subdiviziune şi bibliotecar are responsabilitatea de a descrie un anumit număr de titluri din repertoriul publicaţiilor în serie şi culegeri achiziţionate de Bibliotecă. Anual baza de date analitică se completează cu circa 6 000 de articole, selectate din reviste, ziare şi culegeri. Publicaţiile pasibile descrierii analitice:  Ştiinţifice  Social-politice  Metodico-aplicative  Popular-ştiinţifice  Literar-artistice  Materialele conferinţelor  Didactice (dacă bibliotecarul consideră necesar să evi-denţieze unele capitole)  Ziare: locale, naţionale, străine Publicaţii care nu sunt pasibile descrierii analitice:  Reviste de abstracte şi alte publicaţii cu caracter bibliografic curent  Publicaţii informativ-publicitare  Suplimente ale revistelor fără periodicitate  Reviste ilustrative  Reviste de modă, reviste pentru lucrul manual şi menaj  Reviste de divertisment Procesul tradiţional de prelucrare analitică a documentelor şi formarea cataloagelor electronice presupune elaborarea înregis-trării bibliografice. 8 Conform Standardului Interstatal ГОСТ 7.1.-2003 „Библиографическая запись. Библиографическое описа-ние. Общие требования и правила составления”, înregistrarea bibliografică analitică include următoarele elemente obligatorii:  Informaţii despre partea componentă;  Informaţii despre documentul-gazdă;  Informaţii despre locul părţii componente în documentul-gazdă;  Note referitoare atât la partea componentă cât şi la documentul- gazdă. În format electronic înregistrarea bibliografică analitică include şi elemente suplimentare: noţiuni de indexare, abstracte, rezuma-te, formă de acces, adrese electronice, indice CZU, informaţii cu caracter de serviciu şi data catalogării documentului. Schema descrierii bibliografice analitice pentru contribuţii din culegeri: Autor. Date despre partea componentă (contribuţie) : date referitoare la partea componentă / menţiunile de responsabilitate referitoare partea componentă // Informaţii despre documentul-gazdă în care se cuprinde partea componentă : menţiuni de responsabilitate referitoare la unitatea gazdă (culegere). – Loc publicare : Editură, Anul publicării unităţii gazdă. – Paginile unde a fost publicată partea componentă. – Note. Exemplu: Chira, Oxana. Corectitudinea politică - clişeu în exprimarea cotidiană / Oxana Chira // Conferinţa ştiinţifică cu participare internaţională „Probleme de filologie: aspecte teoretice şi practice”`. Ed. a 2-a, 11 decembrie 2015. – Bălţi. – 2016. – P. 159-164. Schema descrierii bibliografice analitice pentru contribuţii din publicaţii periodice: Autor. Date despre partea componentă (contribuţie) : date referitoare la parea componentă / menţiunile de responsabilitate referitoare partea componentă // Informaţii despre documentul-gazdă în care se cuprinde partea componentă : menţiuni de responsabilitate referitoare la unitatea 9 gazdă (revistă). – Anul publicării unităţii gazdă. – Numărul unităţii gazdă. – Paginile unde a fost publicată partea componentă. – Note Exemplu: Botnari, Valentina. Gândirea independentă versus stilul de gândire şi învăţare la adolescenţii din mediul academic / Valentina Botnari, Elena Adamenco // Acta et commentationes : Ştiinţe ale educaţiei. – 2015. – Nr. 1(6). – P. 11-19. Schema descrierii bibliografice analitice pentru contribuţii din ziare: Autor. Date despre partea componentă (contribuţie) : date referitoare la parea componentă / menţiunile de responsabilitate referitoare partea componentă // Informaţii despre documentul-gazdă în care se cuprinde partea componentă : menţiuni de responsabilitate referitoare la unitatea gazdă (ziar). – Anul publicării unităţii gazdă. – Data şi luna publicării unităţii gazdă. – Paginile unde a fost publicată partea componentă. – Note Exemplu: Gagim, Ion. Gheorghe Mustea sau transfigurarea „izvorului" / Ion Gagim // Literatura şi arta. – 2012. – 18 oct. (Nr 42). – P. 6. Notă: Pentru ziarele care apar o singură dată în săptămână, se va indica ziua şi luna apariţiei, iar în paranteze rotunde numărul curent al ziarului (vezi exemplul anterior). 10