M O R I Alexandru Zub L O P Clio sub semnul interogației Idei, sugestii, figuri Alexandru Zub Clio sub semnul interogației Idei, sugestii, figuri POLIROM 2006 © 2006 by Editura POLIROM www.polirom.ro Editura POLIROM Iași, B-dul Carol I nr. 4 ; P.O. BOX 266, 700506 București, B-dul LC. Brătianu nr. 6, et. 7, ap. 33, O.P. 37 ; P.O. BOX 1-728, 030174 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României: ZUB, ALEXANDRU Clio sub semnul interogației: idei, sugestii, figuri / Alexandru Zub. - Iași: Polirom, 2006 ISBN 973-681-957-4 930(498) Printed in ROMANIA Alexandru Zub (n. 1934) oale cercetător științific gr. I, directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din lași, fost profesor la Universitatea „Al.I. Cuza” și președin­ tele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române. Dintre volumele publicate, amintim: Mihail Kogălniceanu, 1817-1891. Biobibliografie, Ed. Enciclopedică Română - Ed. Militară, București, 1971 ,A.D. Xenopol, 1847-1920. Biobibliografie, Ed. Enciclopedică Română - Ed. Militară, București, 1973 ; Vasile Pârvan. Efigia cărtura­ rului, Ed. Junimea, Iași, 1974 (ed. a II-a, 2003); Mihail Kogălniceanu istoric, Ed. Junimea, Iași, 1974; Vasile Pârvan, 1882-1927. Biobibliografie, Ed. Științifică și Enciclopedică - Ed. Militară, București, 1975 ; Junimea. Implicații istoriografice, Ed. Junimea, Iași, 1976; M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1978; Hundert Jahre Unabhăngigkeit Rumăniens, 1877-1977, Osteuropainstitut, Regensburg, 1978 ; A scrie și a face istorie. Istoriografia română postpașoptistă, Ed. Junimea, Iași, 1981 \Biruit-au gândul. Note despre istorismul românesc, Ed. Junimea, Iași, 1983; Pe urmele lui Vasile Pârvan, Ed. Sport-Turism, București, 1983 ; UHistoriographie roumaine ă Vâge de la synthese: A.D. Xenopol, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983; Mihail Kogălniceanu, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984 (ed. a II-a, Ed. Institutul European, Iași, 2004); De la istoria critică la criticism. Istoriografia română la finele secolului XIX și începutul secolului XX, Ed. Academiei, București, 1985 (ed. a II-a, cu subtitlul Istoriografia română sub semnul modernității, Ed. Enciclopedică, București, 2000); Les dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985; Cunoaș­ tere de sine și integrare, Ed. Junimea, Iași, 1986 (ed. a II-a, cu subtitlul Identitate, durată, devenire istorică, Ed. Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2004); Istorie și istorici în România interbelică, Ed. Junimea, Iași, 1989 (ed. a II-a, 2003); Istorie și finalitate, Ed. Academiei, București, 1991 (ed. a II-a, cu subtitlul în căutarea identității, Ed. Polirom, Iași, 2004); La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze, Ed. Institutul European, Iași, 1994; Eminescu. Glose istorico-culturale, Ed. Enciclopedică „Gheorghe Asachi”, Chișinău, 1994; în orizontul istoriei, Ed. Institutul European, Iași, 1994; Impasul reîntregirii, Ed. Timpul, Iași, 1995 (ediție revăzută și adăugită, 2004); Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă, Ed. Junimea, Iași, 1997; Discurs istoric și tranziție, Ed. Institutul European, Iași, 1998; Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and the Romanian Culture, The Center for Romanian Studies, lași/Oxford/Portland, 2000; Orizont închis. Istorio­ grafia română sub dictatură, Ed. Institutul European, Iași, 2000; Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România. Alexandru Zub în dialog cu Sorin Antohi, Ed. Polirom, Iași, 2002; Vasile Pârvan: dilemele unui istoric, Ed. Institutul European, Iași, 2002; Istoriografia română la vârsta sintezei, Ed. Institutul European, Iași, 2003 ; Sovietization in Romania and Czechoslovakia. History, Analogies, Consequences, Ed. Polirom, Iași, 2003; A.D. Xenopol. Istoriografia română la vârsta sintezei, Ed. Institu­ tul European, Iași, 2004; Mihail Kogălniceanu, arhitect al României moderne, Ed. Institutul European, Iași, 2005. Este și inițiatorul unor culegeri de studii (unele în colaborare), ediții îngrijite, serii coordonate etc. Cuprins Notă explicativă........................................................................................9 Cuvânt înainte........................................................................................11 I. Cum să privim trecutul ? Istoria sub semnul interogației ............................................................19 Despre „criza” istoriei........................................................................ 30 Reevaluări necesare ..............................................................................33 A fi istoric azi: un bilanț și o pledoarie................................................35 Tradiție, înnoire, spirit integrativ ........................................................40 început de secol și de mileniu în istoriografie .....................................48 Cum să privim trecutul ? ......................................................................56 II. Topos, critică, reconstrucție Tranziția continuă .................................................................................63 Critică și reconstrucție ..........................................................................68 Teritoriu și teritorii în discursul istoric ...............................................80 între Est și Vest: o problemă de istorie culturală ..............................91 Dimensiunea socială a istoriei..............................................................98 Prodan și Braudel: afinități, analogii................................................112 Michel Foucault printre istorici..........................................................123 Deleuze și Foucault despre timp ........................................................131 Ego-istoria și durata imediată.............................................................141 Dimensiunea culturală a istoriei: Roger Chartier............................155 Seducțiile imaginarului........................................................... 160 Demitizarea între modă și demers științific................ 174 Despre adevăr și ficțiune în restituirea trecutului .........................177 III. Decupaje în modernitatea românească întrebări, întrebări................................................................................185 Istorism și naționalism .......................................................................191 Cultură istorică și modernizare în secolul XX...................................205 Istoria culturii la răspântie ................................................................216 IV. Istorie și deontologie Istoriografia română și „spiritul Genevei”.........................................225 între comanda totalitară și imperativul științific .............................238 Istoricul sub vremi sau istoricitatea discursului basarabean ..........248 Index......................................................................................................255 „En attendant, sur l’echiquier qu’il dessine, chaque historien cherchera sa place: cette dalle noire, ou cette dalle blanche, ou la ligne qui Ies separe... Pour ma part, chaque position historique m’a toujours semble acceptable, pourvu qu’elle n’exclut aucune des autres positions ou pent se placer l’historien. Chaque philosophic de l’histoire m’a păru secourable. Toutes ont leur verite, leur utilite. Etre historien, c’est desirer Ies pratiquer toutes, ou du moins les traverser toutes par le bon chemin du raisonnement.” (Fernand Braudel, „Preface”, în Emile Callot, Ambiguites et antinomies de l’histoire et de sa philosophie, Riviere, Paris, 1962) Notă explicativă Textele strânse în acest volum reprezintă elaborări din ultimii ani pe teme de istoriografie, gândire istorică, culturologie. Ele continuă o modalitate de expresie deja prezentă în alte cărți, precum: Biruit-au gândul, 1983; Cunoaștere de sine și integrare, 1986; Istorie și finalitate, 1991; La sfârșit de ciclu, 1994 ; în orizontul istoriei, 1994; Eminescu, 1994; Impasul reîntregirii, 1995; Chemarea istoriei, 1997; Discurs istoric și tranziție, 1998; Orizont închis, 2000. Cele mai multe au un subtitlu menit să circumscrie mai exact domeniul. Unele au fost și reeditate în anii din urmă, semn că prezentau un anume interes public. Noile contribuții, adunate acum sub copertă, se adaugă așadar unei serii afine, pe teme privitoare la relația noastră cu trecutul, critică și construcție, modernitatea românească sub unghi istorio­ grafie, aspecte deontologice din timpul dictaturii comuniste etc. Ela­ borate adesea ocazional, pentru diverse publicații sau reuniuni de tip academic, ele comportă totuși o coerență tematică, de viziune și de metodă, care le asigură unitatea necesară. Volumul se încheie (caeterum censeo...) cu unele considerații despre „istoricitatea discursului basarabean”, pe seama căruia persistă, din păcate, încă destule prejudecăți. Era cazul să se ia notă de reevaluările produse și dincolo de Prut. O temă trece astfel dintr-un volum în altul, ca un indiciu de continuitate a preocupării, dar poate și ca un semn că asemenea probleme nu pot avea nicicând soluții definitive. Reluarea e firească, aprofundarea legitimă. Trei dintre textele adunate aici au mai fost tipărite în volum, după cum rezultă din mențiunile făcute de fiecare dată: „Istoria sub semnul interogației”; „întrebări, întrebări”; „Seducțiile imaginarului”. Le-am inclus totuși în volum fiindcă mi s-a părut că servesc la o mai bună înțelegere a ansamblului. în câteva cazuri, pentru a elimina repetiții jenante, a fost necesar să modificăm titlul, lucru menționat la finele textului, împreună cu locul unde, eventual, acesta a mai fost tipărit. 10 NOTĂ EXPLICATIVĂ Unele scăpări produse la dactilografiere sau procesare electronică au fost eliminate tacit. Nu putem încheia aceste lămuriri fără a mulțumi Editurii Polirom pentru solicitudinea manifestată față de autor și pentru modul exemplar de finalizare a cărții. Al.Z. Cuvânt înainte Orice istoric simte nevoia de popasuri reflexive, dacă nu și-a făcut din reflecție un mod curent de a se manifesta în domeniul său. Cât despre mine, am optat de la început (nu fără a jena alte opțiuni) pentru o cât mai bună îngemănare a restituției factologice cu o reflecție capabilă să pună în lumină idei directoare, sensuri, ipoteze de lucru, sugestii. Istoria istoriei are, se știe, vocația lecturii „în filigran”, ceea ce îi permite să antameze trecutul ca o multitudine de „palimpseste” susceptibile de restituție istoriografîcă. Mai mult, ea are ambiția de a scoate în relief mentalitatea colectivă, după cum sesiza unul dintre cei mai subtili profesioniști ai domeniului1. Ca să-și împlinească menirea, istoricul învață a pune întrebări, a chestiona materia și a găsi, pe cât posibil, răspunsurile cele mai adecvate. Intr-o carte mai veche, glosam sumar pe aceeași temă, constatând că „istoria se naște din interogație, pune ea însăși siste­ matic întrebări și provoacă mereu la chestionarea domeniului”. For­ mulam apoi, retoric, o suită de interogații legate de finalitatea istoriei, mai mult spre a-1 introduce pe lector în atmosferă și a-i induce, eventual, o parte din neliniștile care îl apasă pe istoric1 2. Nu demult, reputatul cărturar Neagu Djuvara a publicat un eseu despre „relativitatea generală” a domeniului, sub un titlu incitant, întrebându-se pentru noi dacă Există istorie adevărată ?3. Interogația e veche, imemorială, forma însăși datând încă din timpul lui Lucian din Samosata (secolul al II-lea e.n.), a cărui quomodo historia conscribendo e de fapt tot o interogație, pe seama căreia autorul ironiza „istoriile monstruoase sau fabuloase înfățișate în vechii poeți, istorici și filosofi”4. 1. Pierre Chaunu, „L’histoirc sdrielle, bilan et perspective”, în Revue historique, 2, 1970, p. 301. 2. Al. Zub, Istorie și finalitate, Editura Academiei, București, 1991, p. 7 (ed. a Il-a, 2004, p. 11-12). 3. Neagu Djuvara, Există istoric adevărată ? Despre „relativitatea generală” a istoriei. Eseu de epistemologic, Editura Humanitas, București, 2004. 4. Lucian din Samosata, Istoria adevărată, trad, de Florica Bechet, Editura Paideia, București, 2000, p. 13-14.