STELIAN TĂNASE s-a născut la 17 februarie 1952, la Bucureşti. A absolvit, în 1977, Facultatea de Filozofie- Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde a obţinut, în 1996, titlul de doctor în sociologie. Din 1995, este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Redactor-şef, în 1990, al revistei 22; fondator şi redactor-şef al publicaţiei de ştiinţe politice Sfera politicii. Scrieri Studii şi eseuri: Şocuri şi crize, Staff, 1993; Ora oficială de iarnă. Jurnal 1986–1990, Editura Institutului European, 1996; Sfidarea memoriei. Dialoguri cu Al. Paleologu, DU Style, 1996 (Dacia, 2002); Revoluţia ca eşec. Elite şi societate, Polirom, 1996; Anatomia mistificării. Procesul Noica–Pillat, Humanitas, 1997 (ediţia a doua, 2003); LA vs NY. Jurnal american, Polirom, 1998 (Humanitas, 2006); Elite şi societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej (1948– 1965), Humanitas, 1998 (ediţia a doua, 2006); Miracolul revoluţiei. O istorie politică a căderii regimurilor comuniste, Humanitas, 1999; Acasă se vorbeşte în şoaptă. Dosar & jurnal din anii tîrzii ai dictaturii, Compania, 2002; At Home There’s Only Speaking in a Whisper, Boulder, Colorado, 2007; Zei şi semizei la început de secol, Curtea Veche, 2004; Clienţii lu’ Tanti Varvara, Humanitas, 2005; Revoluţia ca eşec, Humanitas, 2006; Auntie Varvara’s Clients: Clandestine Histories, Spuyten, Duyvil, 2007; Racovski. Dosar secret, Polirom, 2008; Avangarda românească în Arhivele Siguranţei, Polirom, 2008. ******ebook converter DEMO Watermarks******* Beletristică: Luxul melancoliei, roman, „Cartea Românească“, 1982, „Prietenii Cărţii“, 1993; Corpuri de iluminat, roman, „Cartea Românească“, 1990, Allfa, 1998, Polirom, 2004, Humanitas, 2008; Playback, roman, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995, Paralela 45, 2004, Humanitas, 2008. Film, televiziune Scenarist, regizor: Asaltul cerului (scenariu, serial documentar TV, Antena 1, 1999); Struma (documentar TV, Antena 1, 2000); Autori necunoscuţi (scenariu/regie, documentar FILMEX, 2004); Vizionarii. Cinci portrete de oameni politici (scenariu/regie, coproducţie Orient Expres Media & Realitatea TV, 2004); Alegerile la români (scenariu/regie, documentar, coproducţie Orient Expres Media & Realitatea TV, 2004); Despre morţi numai de bine (scenariu, ficţiune, MediMagnes & CNC, 2005); Dinastia. Istoria celor patru regi ai României (scenariu/regie, serial documentar, 2005). Realizator/moderator tv: 2 plus 1 (Antena 1, aprilie– iunie 1999); Orient Expres (Antena 1, septembrie 1999– iunie 2001); Zece şi un sfert (Realitatea TV, decembrie 2001–februarie 2003); Maşina de tocat (TVR 1 & Orient Expres Media, septembrie–decembrie 2003; 2004; 2005); Zece fix (Orient Expres Media & Realitatea TV, 2005). ******ebook converter DEMO Watermarks******* © HUMANITAS, 2016 (ediţia digitală) © ISBN 978-973-50-5476-2 (epub) EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e-mail: [email protected] Comenzi telefonice: 0372.743.382; 0723.684.194 ******ebook converter DEMO Watermarks******* STELIAN TĂNASE Clienții lu’ Tanti Varvara ISTORII CLANDESTINE ******ebook converter DEMO Watermarks******* Cuprins CLIENŢII LU’ TANTI VARVARA Vagonul plumbuit Rako, vechea gardă Un orator popular Ca șobolanii prin subterane Campanii Renegatul Istrati Eroii proletariatului (1) Belu Zilber Portretul unui spion Grivița Eroii proletariatului (2) Frontul popular & marea teroare Komintern kaput Cheile tovarășului X Anatomia unui asasinat Koffler, Cu „k“ de la Kafka Conspiratorul Un epilog mult prea lung 1944–1989 Dosar de presă ******ebook converter DEMO Watermarks******* Totul la el e bine pus la punct în caietul acela, continuă Verhovenski, instaurează în primul rînd spionajul. Fiecare membru al societăţii îl supraveghează pe celălalt şi este obligat să denunţe. Fiecare aparţine tuturor, şi toţi fiecăruia în parte. Toţi sunt sclavi şi egali în sclavie. În cazuri extreme, calomnia şi omorul, esenţialul însă este egalitatea. […] Cum apare familia sau dragostea, apare îndată şi dorinţa de proprietate. Vom ucide această dorinţă: vom slobozi beţia, intriga, denunţul; vom dezlănţui un dezmăţ inimaginabil. DOSTOIEVSKI, Demonii (1871) ******ebook converter DEMO Watermarks******* VAGONUL PLUMBUIT Numai o revoluţie poate salva lumea. LENIN Povestea noastră începe undeva în Elveţia, pe un peron, cu raportul unui informator. „Astăzi am aflat de plecarea mai multor persoane şi la ora 3.20 m-am dus la gară, unde se pregătea de plecare cu acceleratul […] un vagon plin de revoluţionari ruşi. […] L-am văzut şi pe rusul Lenin care călătorea în mod evident ca lider al grupului. Aşa cum se pare, plecarea trebuia să aibă loc în secret, dar de faţă au fost în jur de alţi 100 de ruşi de ambele sexe, care i-au petrecut pe cei care plecau cu sentimente amestecate […] Cei în favoarea ducerii pînă la capăt a războiului cu Germania înjurau ca birjarii, urlînd că cei ce călătoreau ar fi cu toţii spioni germani şi provocatori, sau «veţi fi cu toţii spînzuraţi, instigatori evrei ce sunteţi». […] «Provocatorilor, ordinarilor, porcilor» etc. […] Cînd trenul s-a pus în mişcare, călătorii şi mulţi dintre prietenii care rămîneau au început să cînte Internaţionala, în timp ce alţii au început din nou să urle «Provocatorilor, spionilor»“1. Lenin şi anturajul lui părăseau Zürich-ul pentru a ajunge la Petrograd. Ei urmau să treacă într-un vagon plumbuit, cu ferestrele acoperite, pe teritoriul german, şi – prin Suedia – să sosească în cîteva zile în Rusia. Aranjamentul a fost ******ebook converter DEMO Watermarks******* făcut de Ministerul de Externe german, cu dr. Alexander Helphant, cunoscut sub numele de Parvus, un rus bogat cu veleităţi de revoluţionar, finanţator de lungă durată al bolşevicilor, apropiat de Lenin şi Troţki. Lenin se ducea la Petrograd preocupat de un singur gînd: să ia puterea. Se bizuia pe micul lui partid şi pe proletariatul rus, şi el o minoritate, circa 3%. Ştia bine că nu putea face revoluţie cu asemenea forţe. Marx, inspiratorul său, scrisese că revoluţia va fi declanşată şi susţinută numai de o majoritate. Dictatura proletariatului despre care vorbea Marx era dictatura unei majorităţi împotriva unei minorităţi, burghezia. Lenin pregătea aşadar nu o revoluţie, ci un puci. Iar guvernarea sa urma să fie o dictatură. Pentru a se menţine la putere, teroarea avea să fie instrumentul său politic principal. Calculul său prevedea că în scurt timp exemplul Rusiei va fi urmat de Occident. Dimensiunea internaţională a loviturii de la Petrograd era decisivă pentru aventura în care Lenin arunca Rusia. Îndată după preluarea puterii, preocuparea sa principală a fost să pună la cale rebeliuni, insurecţii, răscoale în ţările vecine cu scopul de a trimite burghezia la lada de gunoi a istoriei, de a scoate astfel Rusia din izolare. De asta depindea chiar soarta regimului bolşevic, credea el, Troţki şi alţi cîţiva. Totul începe aici, pe peronul gării din Zürich, sfîrşit de martie, după calendarul vechi. Autorităţile germane îşi puneau multe speranţe în acest desant. El trebuia să producă haos în Rusia, să slăbească regimul instalat după abdicarea ţarului, să încheie pace separată cu Germania. Iată un fragment din raportul ambasadorului german la Copenhaga, contele von Brockdorff-Rantzau, către ******ebook converter DEMO Watermarks******* Ministerul de Externe de la Berlin. Ambasadorul negocia cu Parvus toată afacerea. „[…] suntem în situaţia de a continua pînă la toamnă [raportul datează din 2 aprilie 1917] cu succes războiul atît pe plan militar, cît şi economic. În acest caz va trebui să încercăm neapărat acum să producem în Rusia un haos cît mai mare posibil […] în interesul nostru e de preferat favorizarea elementului extremist, deoarece astfel se face o treabă mai temeinică şi se ajunge mai repede la un sfîrşit. Potrivit previziunilor, în trei luni se poate conta ca descompunerea să fie destul de avansată pentru ca o intervenţie militară din partea noastră să garanteze prăbuşirea forţei ruse…“2. Grupul bolşevic era de mai mulţi ani finanţat din bănci germane. Acest sprijin va consta în sume uriaşe în perioada următoare. După ce ajunge la Petrograd, Lenin primeşte bani pentru propagandă, pentru tipărirea ziarelor, pentru plata miilor de comisari şi militanţi. Obsesia lui era revoluţia. Faza rusească, puciul „revoluţionar“, era doar scînteia menită să aprindă fitilul bombei. Capitalismul urma să explodeze şi să fie înlocuit de o lume paradiziacă, dictatura proletariatului. O utopie. Nici un preţ nu era însă prea mare dacă îl apropia de acest scop. Nici trădarea, nici prăbuşirea Rusiei, nici milioanele de victime. Lenin s-a angajat de tînăr într-o vastă operaţie de subversiune. Încă din 1903, în broşura Ce-i de făcut?, a formulat regulile unui partid de tip nou, capabil să ia puterea prin forţă. El trebuia să fie restrîns ca număr, cu o disciplină de fier, strict ierarhizat, să aibă o dublă existenţă: una la suprafaţă şi alta subterană. La acest nivel se luau deciziile, aici erau împărtăşite secretele, aici se ******ebook converter DEMO Watermarks*******