r\ ADRIAN CIOROIANU C E A M A I FRUMOASĂ P O V E S T E C Â T E V A A D E V Ă R U R I S I M P L E D E S P R E I S T O R I A R O M Â N I L O R Cum anume a ajuns Gheorghe Gheorghiu-Dej în fruntea comuniştilor români? Cât de playboy a fost Regele Carol al II-lea? Cum a fost posibil ca o tânără pe nume Cătălina Toderiu să intre în galeria eroilor naţionali sub numele de Ecaterina Teodoroiu? De ce au venit în România preşedinţii Charles de Gaulle sau Richard Nixon? De ce Regina Angliei l-a plimbat în caleaşca regală pe Nicolae Ceauşescu? Sau de ce s-a dus acesta din urmă într-o vizită în Iran, în chiar ultimele sale zile de viaţă? Acestea şi alte întrebări îşi regăsesc aici un răspuns. Singura concluzie a acestor pagini este şi cea mai simplă: Istoria este, mai presus de toate, o poveste apropiată de adevăr despre ceea ce a fost altădată. Iar, pentru unii dintre noi, aceasta o face să fie cea mai frumoasă poveste din toate câte există. IN AFARA COLECŢIILO 25.00 începi să afli ISBN 978-606-588-643-8 C U R T E A g v E C H E Pentru a comanda online sau pentru lista completă a titlurilor publicate la Curtea Veche, vizitează www.curteaveche.ro ADRIAN CIOROIANU este Decan al Facultăţii de Istorie a Univer­ sităţii din Bucureşti, instituţie în care lucrează de două decenii. A publicat consistent în multe ziare şi reviste din ţară şi adesea poate fi văzut — în calitate de colaborator sau realizator — în programe ale televiziunilor din România. Autor al mai multor volume de istorie, culegeri de eseuri pe teme isto­ rice sau politice, scenarii pentru documentare istorice de televiziune şi, mai recent, al unui roman; în prezent, lucrează la scenariul unui docu­ mentar istoric în serial pentru Televiziunea Română. Şi toate acestea şi pentru că, în copilărie, i-au plăcut poveştile. Mai întâi numai poveştile, apoi guma de mestecat şi poveştile, apoi roma­ nele lui Jules Verne şi poveştile, apoi benzile desenate şi poveştile, apoi Istoria şi poveştile, apoi Marylin Monroe şi poveştile, apoi parfumu- rile şi poveştile... In prezent trăieşte el însuşi o poveste frumoasă: are un fiu admirabil şi iubeşte o femeie admirabilă, (va urma) De acelaşi autor: Adulter cu smochine şi pescăruşi, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2012. Epoca de aur a incertitudinii. America şi China, ideile şi Primăvara arabă, Clio, Clausemtz şi Lady Gaga la începutul secolului XXI, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2011. Visul lui Machiavelli. 150 de poveşti despre lucruri pentru care aţi putea renunţa la Paradis, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2010 şi ver­ siune ebook, 2013. Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială (voi. 1), Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2009 (ediţia a Il-a, în pregătire; volumul 2, de asemenea în pregătire). Istorie, eroi, cultură politică, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2008. Sic transit gloria. Jurnal subiectiv al unui cincinal în patru ani şi jumătate, 2000-2004, Ed. Polirom, Iaşi, 2006. Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2005 (ediţia a Il-a, 2007) şi versiune ebook, 2013. Ce Ceauşescu qui hanţe Ies Roumains. Le mjthe, Ies representations et le culte du Dirigeant dans la Roumanie communiste, Curtea Veche Publishing & LAgence universitate de la francophonie, Bucureşti, 2004 (ediţia a Il-a, 2005). Focul ascuns în piatră. Despre istorie, memorie şi alte vanităţi contemporane, Ed. Polirom, Iaşi, 2002. Scrum de secol. O sută una de poveşti suprapuse, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2001. Autorul acestui volum aşteaptă mesajele cititorilor la adresa: [email protected] CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE Câteva adevăruri simple despre Istoria românilor Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CIOROIANU, ADRIAN Cea mai frumoasă poveste : câteva adevăruri simple despre Istoria românilor / Adrian Cioroianu. - Bucureşti: Curtea Veche Publishing, 2013 ISBN 978-606-588-643-8 94(498) Coperta: Griffon and Swans www.griffon.ro © CURTEA VECHE PUBLISHING, 2013 pentru prezenta ediţie ISBN 978-606-588-643-8 în amintirea bunicilor mele Elena şi Stana, care mi-au spus primele poveşti Istoria, ca poveste în toamna anului 2012 am primit din partea Televiziunii Române propunerea de a face un film-documentar istoric dedi­ cat zilei de 1 Decembrie. Doar o singură dată (în urmă cu mai bine de un deceniu) mai scrisesem un scenariu pentru un docu­ mentar de televiziune (pentru un foarte cunoscut post privat din Bucureşti), dar acela, până la urmă, nici nu trecuse, în faza de montaj, dincolo de un episod-pilot — nu din vina mea (eu scrisesem cele 11 episoade care mi se ceruseră), ci în urma unei decizii manageriale a postului. Am scris, aşadar, în 2012, pentru TVR, o poveste (de 50 de minute) axată pe zece priorităţi pe care statul român (spu­ neam eu) le-a avut de la Primul Război Mondial (1916) şi până la aderarea la Uniunea Europeană (2007). Sub titlul Un secol pentru România, filmul a fost gata la sfârşitul lui noiem­ brie 2012. A fost difuzat de Ziua Naţională, pe trei dintre posturile televiziunii de stat — TVR 1, TVR 2 şi TVR Interna­ ţional, iar audienţa a fost peste aşteptări. Vreme de câteva luni, filmul a fost oferit apoi liber, spre vizionare, pe o platformă online a TVR. Ulterior, documentarul a apărut şi în format DVD — şi a avut o primire îmbucurătoare pentru profesorul de Istorie care sunt. Nu voi uita sala mare de la parterul unui mall foarte nou şi modern din Iaşi unde, în ianuarie 2013, peste 300 de oameni au venit la lansarea producţiei. Cele 40 de exem­ plare din acel DVD, distribuite printr-o librărie bine cunoscută în ţară, s-au epuizat în câteva minute. O lansare similară avea loc peste o lună la Cluj-Napoca — tot într-un mall, unde de regulă oamenii vin cu alte curiozităţi decât Istoria. în lunile următoare, printr-un parteneriat între TVR şi Institutul Cultural Român, am fost cu acest documentar la Paris, la Berlin şi chiar — în octombrie 2013 — la Reykjavik, în Islanda. Nu voi comenta aici ecourile străine — o voi face, sper, altădată. Mă voi rezuma la a spune că, printre români, există un real apetit pentru istoria lor. Ceea ce mi se pare — mă veţi înţelege — dătător de speranţă. La începutul verii 2013, proiectul Un secol pentru România a mers mai departe, printr-o continuare şi o dezvoltare a sa. Tot împreună cu TVR, am trecut la realizarea unui serial de 101 episoade (!) din istoria noastră: despre oameni, fapte şi întâmplări care ne-au marcat trecutul în ultimul secol şi jumă­ tate, de la domnia Regelui Carol I şi până la anii lui Nicolae Ceauşescu. Vorbind familiei şi prietenilor mei despre aceste 101 episoade, cu toţii m-au privit neîncrezători. Dar fiecare astfel de episod spune o poveste în numai 5 minute de film. Aşadar, proiectul ca atare ajungea undeva la peste 500 de minute de imagini... istorice — ceea ce înseamnă, cu totul, ceva peste opt ore de film. Numai că opt ore de film au însem­ nat zeci şi sute de ore de filmare (nu exagerez!). O bună parte din vara şi toamna anului 2013 am ocupat-o în acest fel. Dar nu mi-a displăcut deloc. La începutul lunii octombrie 2013, primele episoade ale serialului au început să fie difuzate de TVR Internaţional şi TVR 2. După câteva zile, exigenta pro­ ducătoare Irina Ifrimache m-a sunat să-mi spună că numărul accesărilor de pe platforma Online TVR Plus — care a dus serialul pe tărâmul internetului — este cu totul şi cu totul îmbucu­ rător. încă o dată, profesorul de Istorie care sunt a fost încân­ tat de veste. Paginile ce urmează reprezintă, adaptate, scenariile propuse pentru aceste scurte episoade TV Sunt poveşti reale, despre o lume reală — dar şi despre fantasmele românilor dintr-o epocă sau alta. De la povestea coroanei regale a lui Carol I şi până la vânătorile lui Nicolae Ceauşescu, de la războaiele pe care le-am câştigat şi până la tratatele care ne-au modificat frontierele, trecutul nostru este fragmentat la tot pasul de astfel de poveşti. Spun poveşti nu pentru că idealizarea trecu­ tului ar fi obligatorie — ci pentru că Istoria, de fapt, aceasta este: o poveste, cât mai apropiată posibil de realitatea de altă­ dată. Un istoric este un cercetător al trecutului, desigur — dar, înainte de toate, el este un om a cărui misiune este să spună o poveste despre cei ce-au fost şi cele ce s-au întâmplat. După 20 de ani de profesorat la o catedră a Facultăţii de Istorie din Universitatea bucureşteană*, am ajuns la concluzia că cel mai mare inamic pentru Istoria noastră nu-1 reprezintă minciuna şi nici manipularea pe care unele regimuri (din inte­ rior sau din exterior) le-au practicat. în timp, acestea pot fi corectate. In schimb, ameninţarea cea mai mare este indiferenţa. Ea conduce nu numai la neştiinţă, ci şi la anestezierea dorinţei de a şti. Astăzi, pentru un om curios, sursele istorice sunt rela­ tiv la îndemână. Arhivele şi bibliotecile sunt deschise, cu res­ tricţii minime. In plus, vastele orizonturi ale internetului par * In iunie 2013, în calitatea mea de Decan al Facultăţii de Istorie din Universitatea bucureşteană, am organizat — cu ajutorul câtorva admi­ rabile foste colege, categoric întinerite prin vreo minune — o întâlnire a celor ce terminam acolo studiile universitare în anul 1993. După 20 de ani — cum ar spune Dumas — ne-am regăsit la fel de îndrăgostiţi de Istorie, chiar dacă nu toţi absolvenţii promoţiei ’93 am ajuns profesio­ nişti ai acestei discipline. Le-am vorbit, atunci, unor colegi despre ambiţia mea de a transpune in film-documentar o istorie modernă şi contemporană a României, în 101 de episoade. Puţini dintre ei au crezut că aşa ceva va fi posibil în România, cel puţin în viitorul apropiat. Peste nici patru luni, cum am spus, serialul începea să fie difuzat de două canale ale TVR. De unde concluzia mea: niciodată nu trebuie să pariem împotriva unui miracol românesc.