Lect. univ. dr. Mihai Vișan BOCŞA – ISTORIE ŞI ACTUALITATE DATE ŞI EVENIMENTE - SUCCINTĂ CRONOLOGIE 2015 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României VIŞAN, MIHAI Bocşa - istorie şi actualitate : date şi evenimente : succintă cronologie / lect. univ. dr. Mihai Vişan. - Reşiţa : Publibanat, 2015 ISBN 978-606-93686-4-0 908(498 Bocşa) 2 REPERE GEOGRAFICE ● Aşezat în zonă colinară, oraşul Bocşa are o lungime de 20,2 km. şi o suprafaţă de circa 675, 9 ha reprezentând intravilanul localităţii, suprafaţă ocupată preponderent cu locuinţe construite din fondurile cetăţenilor, cât şi din trei cartiere de blocuri; ● Oraşul se află situat pe cursul mijlociu al râului Bârzava, în lunca acestuia şi pe firul văilor al căror pâraie afluează acest râu (pârâul Gârliştei, pârâul Valea Mare şi pârâul Moraviţa). Debitul mediu anual calculat pentru râul Bârzava este 3,89 m³; ● Localitatea se află la 80 de km. distanţă de Timişoara şi 18 km. distanţă de Reşiţa, fiind situată la nord de paralela 45º, coordonatele geografice ale acestei aşezări fiind cuprinse între 21º45´ longitudine estică şi 45º22´ longitudine nordică; ● Concret, Bocşa este încercuită la nord şi sud de masive de dealuri subcarpatice. Dintre acestea cel mai de seamă este masivul Areniş, situat la nord, cu vârful Areniş de 551 m., iar partea de sud-vest, respectiv zona Biniş-Doclin, este reprezentată geografic prin dealuri domoale (cea mai cunoscută înălţime fiind Cracul de Aur) după care, spre vest, înălţimile se pierd în Câmpia Banatului; ● Media anuală a temperaturii aerului la Bocşa este de +10,3º C, iar media cantităţilor anuale de precipitaţii oscilează între 700-800 l/m²; ● Influenţa climei sub mediteraneene a determinat adaptarea unor specii în localitate, precum: magnolia, smochinul, lămâiul, leandrul, cactusul, dar şi platanul. Vegetaţia este diversificată, dominante fiind pădurile de foioase (stejar, tei, carpen). DIMENSIUNI URBANISTICE ŞI ECONOMICE BOCŞENE ● Depresiunea Bocşei este reprezentată de urme ale civilizaţiei materiale încă din epoca neolitică, apoi în epoca bronzului şi a fierului (Colţan, perimetrul dintre Bocşa Română şi Ramna, Valea Godinovei etc.); 3 ● Continuitatea romană a zonei poate fi ilustrată prin exploatarea filoanelor de aur de la Cracul de Aur din Munţii Moraviţei, descoperirea unui depozit de 119 monede romane de argint etc.; ● La începutul Evului Mediu, Bocşa făcea parte din districtul Cuieşti, cu centrul administrativ la Cetatea de la ,,Buza Turcului”; ● Începutul atestării documentare a Bocşei este anul 1331, localitatea fiind amintită într-un document de impozitare papală; ● Ocupaţia maghiară a districtului Cuieşti s-a produs la sfârşitul secolului XIV şi începutul secolului XV. Din secolul XVI, cetatea îşi schimbă numele, fiind menţionată de aici înainte Bocşa; ● Prima atestare documentară a Vasiovei apare în anul 1437; ● Bocşa Română este atestată documentar pentru prima oară în anul 1595; ● Între 1552-1555, cetatea Bocşei s-a aflat sub ocupaţia otomană, fiind subordonată direct beglerbegului de Timişoara. După o stăpânire succesivă a cetăţii de către turci, austrieci şi maghiarii din Transilvania, în 1695 cetatea Bocşei este distrusă definitiv de către austrieci; ● Anul 1719 reprezintă anul începutului metalurgiei la Bocşa (primul cuptor de topit minereu de cupru şi fier de la Neuwerk, ridicat de maistrul Friedrich Freiberg); ● 1722 – La Bocşa Montană este ridicată o forjă cu trei ciocane, iar la Altwerk o altă forjă cu două ciocane; 4 ● În 1725 la Bocşa Montană se construieşte primul cuptor de topit minereul de fier şi prima forjă; ● 1737-1739 – Răscoala antihabsburgică din Banatul Montan care s-a extins şi asupra comunităţilor bocşene. Atunci au fost distruse cuptoarele metalurgice de la Altwerk şi Florianwerk, românii localnici aliindu-se cu trupele otomane; ● 1767-1770 – Construirea primului furnal la Bocşa Montană; 1780 – Ridicarea a încă două cuptoare şi două forje la Bocşa Montană; ● În 1772 se stabilesc limitele teritoriale şi de exploatare industrială între Altwerk, Neuwerk şi Florianwerk; ● În 1780, Maria Teresia finalizează lucrările de construcţie a unui sanatoriu pentru afecţiunile pulmonare datorită proprietăţilor curative ale aerului din Bocşa Montană; ● 1825 – Crearea coloniei Kohldorf şi a cartierului Măgura; ● 1848-1849 – Evenimentele revoluţionare au găsit populaţia Bocşei alături de husarii maiorului Ludovic Asboti împotriva trupelor de graniţă conduse de generalul austriac Appel. Revoluţia a fost înfrântă în ziua de 24 decembrie 1848 la baricada de la Podul Mic şi de la Vasiova; ● 1850 – Din perspectiva administrării industriale imperiale, Bocşa cuprindea cinci comunităţi: Florian sau Hauptwerk, Nepomuk sau Neuwerk, Altwerk, Kohldorf (satul de cărbunari), Măgura; ● 1855 – Preluarea Uzinelor Metalurgice din Bocşa de către StEG; ● 1865 – Deschiderea lucrărilor canalului Eruga şi a canalului de la Bichiştin; ● 1865-1869 – Construirea la Bocşa Montană a două furnale moderne noi; ● La 1870, StEG-ul amenajează la Bründl un perimetru de petrecere a timpului liber (un restaurant, o bază de tir în stil elveţian), iar în perioada interbelică, UDR-ul amenajează ştrandul Paradis, un iaz cu crapi de pescuit; ● Prima linie de cale ferată a fost tronsonul deschis între Voiteg şi Vasiova – 6 septembrie 1874. Cel de-al doilea tronson a fost deschis în 1892 pe distanţa Vasiova-Reşiţa. ● 1880 – Arhitectul A. Diaconovici finalizează lucrările de construcţie ale Casei de Economii din Bocşa Montană; ● 1896 – Închiderea Uzinelor Metalurgice din Bocşa, în special a furnalului înalt de la Bocşa Montană; ● 1898 – Finalizarea lucrărilor primei hidrocentrale de la Bocşa Montană; 5 ● 1898 – StEG-ul construieşte Fabrica de unelte agricole din Bocşa Română, cea care se va extinde şi îşi va diversifica producţia devenind cel mai important agent economic vreme de 100 de ani în spaţiul bocşean. De-a lungul timpului, ea va beneficia de mai multe denumiri, precum: I.C.M.M.A., U.C.M.M.A., U.C.M.B., I.C.M.B., C.M.B.-SA; ● 1910 – Electrificarea publică stradală a două tronsoane din Bocşa Montană şi Vasiova ● 1911 – Deschiderea Băncii de Credit şi a Poştei în localul instituţiei Primăriei de astăzi; ● La 24 noiembrie, Consiliul Naţional Român Local îşi alege delegaţii Cercului Electoral Bocşa care îi vor reprezenta pe bocşeni la 1 Decembrie 1918 la Alba-Iulia. La Marea Unire, cele trei comunităţi bocşene au fost reprezentate de 19 delegaţi deplini şi supleanţi; ● 1927 – Michael Francisc Weber modernizează tehnologia de măcinare de la Bocşa Română prin instalarea unui motor Deutz de fabricaţie germană; ● În 1931, printr-o decizie a Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, Bocşa Montană este declarată Staţiune Balneoclimaterică; ● 1935 – Sindicatul muncitorilor din Fabrica de Maşini Agricole construieşte voluntar clădirea Casei Muncitoreşti de la Bocşa Română; ● 1936 – Bocşa Montană devine centru administrativ de plasă, sediul unei judecătorii de ocol şi a două protopopiate (unul greco-catolic şi altul ortodox); ● În perioada interbelică, Bocşa Montană avea aspect citadin, existând trei restaurante (Cucu, Becker, Unirea), hotelul ,,Cerbul de Aur”, câteva pensiuni, Camera de Credit şi Poşta. ● 1954 – Se constituie Întreprinderea Minieră Bocşa; 6 ● 1961 – Se construieşte o staţie de spălare şi sortare a minereurilor feroase şi neferoase; ● 1968-1982 – Construirea complexului de locuinţe Nufărul (MFA) ● 1972 – I. C. M. B. este dotată cu o modernă Fabrică de Oxigen; ● 1970-1982 – Crearea Complexului Agroindustrial prin ridicarea unor ferme avicole şi de creşterea iepurilor de pe Calea Binişului şi Valea Grozei; ● După 1990, oraşul cunoaşte procesul de privatizare în economie şi servicii, cei mai mulţi agenţi economici exploatează şi prelucrează materialul lemnos din zonă, produc mobilă pentru uzul intern şi extern, alţi agenţi economici continuă tradiţia construcţiilor metalice, iar alţii nou-înfiinţaţi au ca obiect de activitate mineritul de suprafaţă. O importanţă deosebită o reprezintă agenţii economici producători şi prelucrători de produse avicole şi porcine. ● Dacă în perioada interbelică Bocşa a fost bine reprezentată în sistemul bancar (Casa de Economii, Camera de Credit etc.), în perioada comunistă sistemul bancar a fost redus doar la o filială CEC. Actualmente, Bocşa este reprezentată de următoarele instituţii bancare: Banca Transilvania, BCR, BRD, Reiffeisen Bank, CEC Bank. 7 MULTICONFESIONALISMUL Valurile succesive de colonizări ordonate de Cancelaria de la Viena şi mai apoi de latifundiarii maghiari au determinat coabitarea instituţiilor de cult ortodoxe cu cele reformate, romano-catolice, greco-catolice şi mozaic în localităţile bocşene. ● Comunele bocşene, în dezvoltarea lor industrială, au fost afectate de trei valuri de colonişti: 1718-1780, 1801-1850 (în aceste două etape cei mai mulţi dintre colonişti proveneau din Stiria), cea de-a treia etapă este predominant maghiară şi s-a întins între ultimele decenii ale secolului XIX şi primul deceniu al secolului XX; ● 1726 – finalizarea lucrărilor de construcţie a Bisericii Romano-Catolice din Bocşa Montană în prima ei formă. Construcţia actuală datează din 1756; ● 1751 – Ridicarea primei biserici ortodoxe de la Bocşa Română. Parohia are astăzi 680 de credincioşi practicanţi; ● La 1783 se finalizează construcţia Bisericii Romano-Catolice din Neuwerk închinată Sfântului Nepomuk; ● 1798 – Finalizarea lucrărilor de construcţie a Bisericii Ortodoxe de la Bocşa Montană. Biserica are astăzi 848 de credincioşi; ● 1803 – Finalizarea lucrărilor de construcţie a Bisericii Ortodoxe din Vasiova, care are astăzi 994 credincioşi practicanţi; 8 ● 1843 – Finalizarea lucrărilor de construcţie a Bisericii Greco-Catolice din Bocşa Montană; ● Mănăstirea Sf. Ilie Tesviteanul a fost ridicată între 1905-1907 şi are astăzi 13 maici şi un preot; ● Biserica Romano-Catolică din Bocşa Română a fost ridicată între 1920- 1928. La nivelul oraşului, cele două biserici romano-catolice funcţionale însumează aproximativ 800 credincioşi; ● Biserica Reformată din Bocşa Montană, filială a Reşiţei, a fost construită între 1937-1938; ● Biserica Creştină Baptistă din Vasiova şi-a deschis serviciul religios la 4 septembrie 1977; ● 1995 – Începutul ridicării Bisericii Ortodoxe II din Bocşa Română. Aceasta are astăzi 1397 de credincioşi; ● Biserica Creştină Baptistă din Bocşa Română a fost deschisă credincioşilor în 2002, astăzi având peste 680 de practicanţi; ● 2009 – Finalizarea lucrărilor de construcţie a Bisericii Ortodoxe III din Bocşa Română, care are astăzi 290 de credincioşi; ● Cultul penticostal este reprezentat în Bocşa prin trei biserici: Eben-Ezer, Betesda şi Filadelfia. DINAMICA POPULAŢIEI Bocşa a cunoscut structuri demografice eterogene ale populaţiei, datorate colonizărilor succesive până la 1918, iar în perioada socialistă, datorate migraţiilor de populaţie din Moldova şi Oltenia, migraţie impusă de dezvoltarea industrială extensivă a localităţii. ● 1717 – În registrul localităţilor, Vasiova era formată din 36 de case, aproximativ 102 locuitori; la finele secolului XIX, Vasiova conţinea 249 numere de casă, iar din punct de vedere confesional, structura populaţiei avea următoarea compoziţie: 109 romano-catolici, 8 greco-catolici, 879 ortodocşi şi 38 evrei de rit mozaic; ● 1870 – Conform recensământului, Deutsch Boksan împreună cu Altwerk şi Neuwerk însumau 2. 800 de locuitori, ceea ce însemna 460 numere de casă. 9 ● 1890 – Conform recensământului, Bocşa Română cuprindea 524 numere de casă, respectiv 2. 760 locuitori, ceea ce confesional însemna 273 romano-catolici, 41 greco-catolici, 2. 443 ortodocşi şi 3 mozaici; ● 1930 – Conform recensământului, Bocşa Montană avea 313 etnici germani, Vasiova conţinea 356 etnici germani, în timp ce în Bocşa Română convieţuiau alături de români 113 etnici germani; ● 1958 – Bocşa înregistra o populaţie totală de 10. 919 locuitori; ● 1979 – Apogeul sporului demografic, Bocşa înregistrând 20. 885 locuitori; ● 2002 – Recensământul populaţiei înregistra 16. 857 locuitori, din care: 15. 041 români, 596 maghiari, 643 romi, 432 germani, diferenţa fiind formată din etnici ucraineni, sârbi, cehi, slovaci, turci şi evrei. ● 2013 – Conform ultimului recensământ, populaţia oraşului Bocşa s-a menţinut relativ constantă în ultimii 10 ani, însumând astăzi 16. 518 persoane; ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CULTURĂ ● Primele şcoli confesionale şi poporale cu predare în limba română, germană şi maghiară apar destul de devreme în localităţile bocşene: Şcoala confesională ortodoxă din Bocşa Română (1776), Şcoala confesională ortodoxă din Vasiova (1777), Şcoala confesională ortodoxă din Bocşa Montană (1780), Şcoala confesională germană din Bocşa Montană şi Neuwerk (1856), Şcoala confesională reformată (1907); ● 2013 – Actualmente în Bocşa reţeaua de învăţământ este formată din 2 şcoli gimnaziale, 2 unităţi de învăţământ liceal şi profesional, 6 grădiniţe cu program normal, două grădiniţe cu program prelungit şi o şcoală specială; 10