RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11 ~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~ CAPITOLUL 3 - APA (DULCE) Apa reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic. În condiţiile dezvoltării intense a industriei, a creşterii gradului de urbanizare şi a schimbării nivelului de trai, apa îşi accentuează importanţa sa fundamentală, ca element indispensabil vieţii, dar şi ca materie primă pentru industrie, sursă de energie, cale de transport, factor esenţial al mediului ambiant. Monitorizarea calităţii apei implică monitorizarea tuturor elementelor incluse în subsistemele: ape de suprafaţă (râuri, lacuri), ape subterane şi ape uzate. Dreptul de folosinţă a apei şi obligaţiile corespunzătoare se exercită în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare care are ca scop principal protejarea şi conservarea resurselor de apă. Administraţia Naţională Apele Române aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acţionează pentru cunoaşterea resurselor de apă, conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă împotriva epuizării şi degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă, asigurarea supravegherii hidrologice şi hidrogeologice, implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resuselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. Principalul instrument de lucru este Directiva Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei, care constituie o abordare nouă în domeniul gospodăririi apelor, obiectivul central al acesteia fiind acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”. Conform acestei Directive, Statele Membre ale Uniunii Europene trebuie să asigure atingerea stării bune a tuturor apelor de suprafaţă până în anul 2015. Directiva Cadru în domeniul apei recunoaşte bazinul hidrografic ca unitate naturală şi fundamentală pentru formarea, utilizarea şi protecţia apelor şi propune un sistem de analiză şi planificare la nivelul acestuia, în vederea coordonării în mod raţional şi coerent a măsurilor de protecţie şi îmbunătăţire a stării mediului acvatic, care vor fi înglobate în Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH). Planul de Management al Bazinului Hidrografic reprezintă principalul instrument de implementare a Directivei Cadru în domeniul apei. Prin conţinutul său complex, Planul de Management devine un instrument de analiză şi planificare în domeniul apelor, elaborat la nivelul întregului bazin hidrografic. Prin acesta sunt stabilite obiective ţintă pe o perioadă, pe baza analizei stării corpurilor de apă. C A P I T O L U L 3 – A P A 62 AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11 ~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~ 3.1. Resursele de apă, cantităţi şi fluxuri Resursele de apă ale Regiunii Sud Est sunt constituite din: (cid:1) apele de suprafaţă, reprezentate de râuri şi lacuri (cid:1) apele subterane, asigurate de apele freatice în apele de adâncime. 3.1.1. Resursele de apă- cantităţi (cid:1) Surse de apă de suprafaţă • teoretice: 4.919.357,1 mii mc • utilizabile: 1.259.326,8 mii mc (cid:1) Surse de apă subterană • teoretice: 2.964.105,3 mii mc • utilizabile: 1.198.631,1 mii mc Tabel 3.1.1.1 (mii mc) Resursa de suprafaţă Resursa din subteran Judeţul Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă Brăila 2.799.514 650.910 1.919.200 497.550 Buzău 906.897 104.030 403.700 188.000 Constanţa 176.514 60.006 294.284,7 238.984,1 Galaţi* - 183.000 - 22.900 Tulcea 196.432,17 51.380,8** 1.920,666 95.197** Vrancea 840.000 210.000 345.000 156.000 TOTAL 4.919.357,1 1.259.326,8 2.964.105,3 1.198.631,1 * Defalcarea resursei teoretice se face de către institute de cercetare. **Resursele sunt calculate pe total spaţiu hidrografic Dobrogea-Litoral(inclusiv judeţul Constanţa) 3.1.2. Prelevări de apă (fluxuri) Sursele de apă aferente fiecărui bazin hidrografic din Regiunea Sud Est, sunt redate în tabelul nr. 3.1.2.1. Tabel 3.1.2.1 (mii mc) Prelevări din surse de Prelevări din surse Judeţul Total prelevări suprafaţă subterane Brăila 163.942,569 4.402,065 168.344,634 Buzău 6.138,5 19.451,8 25.590,3 Constanţa 17.549,675 47.071,277 64.620,952 Galaţi 109.349 12.217 121.566 Tulcea 55.270,9 7.064,9 62.335,8 Vrancea 914,1 12.567,3 13.481,35 TOTAL 455.939,03 Prelevările de apă în Regiunea Sud Est au crescut uşor de la 426.597,86 mii mc în anul 2010, la 455.939,03 mii mc în anul 2011, cu o mai mare pondere a prelevării din sursa de suprafaţă, faţă de cea subterană. C A P I T O L U L 3 – A P A 63 AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11 ~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~ Indexul de exploatare (%) – ponderea volumului anual total de apă prelevată în totalul volumului resursei anuale este în anul 2011 de 18,54%. 3.1.3. Cerinţa/prelevarea de apă pe surse şi utilizări Tabel 3.1.3.1 (mii mc) Cerinţa de apă Prelevări de apă Gradul Bazinul de Hidrografic/ Valoarea Valoarea utilizare judeţ Activitatea Activitatea (mii. mc) (mii.mc) (%) Galaţi populaţie 310 populaţie 514 166 BH Prut industrie 17945 industrie 16105 90 agricultură 10 agricultură 13 128 TOTAL 18265 TOTAL 16632 91 populaţie 7449 populaţie 7534 101 industrie 7245 industrie 3665 51 BH Bârlad+ Afl. Siret agricultură 32138 agricultură 11958 37 TOTAL 46832 TOTAL 23157 49 populaţie 25339 populaţie 22045 87 industrie 71240 industrie 53758 75 BH Dunăre agricultură 61893 agricultură 5974 10 TOTAL 158472 TOTAL 81777 52 Brăila populaţie 20893 populaţie 18747,085 89,7 industrie 131507,1 industrie 38334,392 21,5 BH Dunăre agricultură 226203,7 agricultură 100849,0047 44,6 TOTAL 378603,8 TOTAL 157930,524 41,7 populaţie 1143 populaţie 1061,659 93 industrie 220,5 industrie 238,558 108 BH Siret Buzau agricultură 19820,8 agricultură 9113,893 46 TOTAL 21184,3 TOTAL 10414,11 49 C A P I T O L U L 3 – A P A 64 AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11 ~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~ Cerinţa de apă Prelevări de apă Gradul Bazinul de Hidrografic/ Valoarea Valoarea utilizare judeţ Activitatea Activitatea (mii. mc) (mii.mc) (%) Tulcea populaţie 1837 populaţie 2355,5 128,2 industrie 104 industrie 67,8 65,2 BH Litoral agricultură 816 agricultură 719,5 88,2 TOTAL 2757 TOTAL 3142,8 114 populaţie 15649 populaţie 14113,9 90,2 industrie 14939 industrie 13295,8 89 BH Dunăre agricultură 27016 agricultură 31783,3 117,6 TOTAL 57604 TOTAL 59193 103,27 Buzău populaţie 15395 populaţie 11096 72 BH Buzău industrie 9787 industrie 6142 63 agricultură 40031 agricultură 4732 12 TOTAL 65213 TOTAL 21970 34 populaţie 88 populaţie 317 360 industrie 1660 industrie 493 30 BH Dunăre (Călmăţui) agricultură 12 agricultură 23 189 TOTAL 1750 TOTAL 833 47 populaţie 62 populaţie 144 231 industrie 515 industrie 174 34 BH Ialomiţa (Sărata) agricultură 88 agricultură 104 118 TOTAL 666 TOTAL 422 63 populaţie 3020 populaţie 2229 74 industrie industrie 61 34 55 BH Siret agricultură 214 agricultură 103 48 TOTAL 3296 TOTAL 2366 72 C A P I T O L U L 3 – A P A 65 AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11 ~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~ Cerinţa de apă Prelevări de apă Gradul Bazinul de Hidrografic/ Valoarea Valoarea utilizare judeţ Activitatea Activitatea (mii. mc) (mii.mc) (%) Constanţa populaţie 76102,32 populaţie 64148,278 - BH industrie 2662246,332 industrie 2586172,291 - Dunăre+BH Litoral agricultură 36184,261 agricultură 29969,96 - TOTAL 2774532,913 TOTAL 2680290,529 96,6 Vrancea populaţie 11973 populaţie 9274,2 - industrie 5207,6 industrie 3570,64 - BH Siret agricultură 3418,1 agricultură 636,51 - TOTAL 20598,7 TOTAL 13481,35 - Notă: În categoria Populaţie se încadrează unităţi de gospodărie comunală pentru populaţie. În categoria Industrie se încadrează: servicii, alte activităţi, unităţi industriale, unităţi de construcţii montaj, unităţi de gospodărire comunală pentru industrii, termocentrale în limita volumului de apă asigurat, unităţi de transport. În categoria Agricultură se încadrează: unităţi agrozootehnice de tip industrial, irigaţii, piscicultură, păstrăvării. 3.2. Apele de suprafaţă Apele de suprafaţă îşi modifică compoziţia datorită folosirii lor în diverse scopuri şi îndeosebi după deversări de ape reziduale care pot denatura proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale apei atunci când nu se respectă regulile igienice la deversarea lor. Supravegherea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă se realizează prin urmărirea în cadrul monitoringului de supraveghere (campanii lunare şi trimestriale) a indicatorilor fizico- chimici, biologici şi bacteriologici. Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei se realizează pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei, atât pentru corpurile de apă monitorizate cât şi pentru corpurile de apă nemonitorizate (prin procedura de grupare a corpurilor de apă). Directiva Cadru Apa defineşte în Art.2 starea apelor de suprafaţă prin starea ecologică şi starea chimică. Starea ecologică se referă la structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apă, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici). C A P I T O L U L 3 – A P A 66 AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11 ~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~ Starea chimică bună a apelor de suprafaţă este starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu nu îndeplinesc obiectivul de stare chimică bună. In evaluarea stării chimice, substanţele prioritare prezintă relevanţă, iar valorile standardelor de calitate pentru mediu (EQS - SCM) sunt stabilite în Directiva privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei - Directiva 2008/105/EC. Evaluarea stării corpului de apă în care există mai multe secţiuni de monitoring se realizează având în vedere starea rezultată în urma prelucrării datelor din toate secţiunile reprezentative pentru caracterizarea corpului de apă analizat. În evaluarea stării ecologice numai pe baza elementelor biologice se va face media aritmetică dintre stările celor „n” secţiuni de pe corp. Evaluarea stării corpului de apă în care nu există nici o secţiune de monitoring se determină având în vedere starea corpurilor de apă la nivelul grupării corpurilor de apă realizată pentru scopul monitorizării (corpurile de apă similare - care au aceeaşi tipologie şi aceleaşi tipuri şi intensităţi ale presiunilor), menţionându-se „confidenţa medie de evaluare” din considerente de grupare a corpurilor de apă. Elementele de calitate fizico-chimice generale suport pentru elementele biologice, necesare în evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt: o condiţii termice: temperatură apă, temperatură aer; o nutrienţi: N-NH , N-NO , N-NO , P-PO , P total, N Kjeldahl, N total; 4 2 3 4 o starea acidifierii: pH, alcalinitate; o condiţii oxigenare: oxigen dizolvat, grad saturaţie oxigen, CBO5, CCOCr, CCOMn, COT, COD; o condiţii de salinitate: reziduu fix, conductivitate. Elementele de calitate fizico-chimice din grupa „poluanţi specifici” pentru care s-au introdus valori, sunt: o substanţe sintetice (organice şi anorganice): Detergenţi anion-activi, Fenol, Cianuri totale, Toluen, Xileni (suma), Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138, PCB 180, PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri (suma de 7) o substanţe nesintetice (metale): Cu dizolvat, Cu total, Cr total dizolvat, Cr total total, Zn dizolvat, Zn total, As dizolvat Elementele de calitate biologice pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt: o Fitoplancton o Fitobentos o Nevertebrate bentice o Pesti Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă există limită doar pentru indicatorii subliniaţi, indicatori care au fost luaţi în considerare la evaluarea stării ecologice. Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte starea ecologică şi respectiv scorul aferent: stare foarte bună, stare bună, stare moderată, stare slabă, stare proastă. C A P I T O L U L 3 – A P A 67 AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11 ~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~ În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/UE), pentru evaluarea stării ecologice a poluanţilor specifici, atât de tip sintetic (organice) cât şi nesintetice (metale), se procedează după cum urmează: - în cazul substanţelor nesintetice (metale) evaluarea se realizează funcţie de concentraţia „fracţiunii dizolvate” în coloana de apă; - pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în coloana de apă; - pentru fiecare substanţă se calculează concentraţia medie anuală (medie aritmetică): = în situaţia in care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se calculează „media aritmetică” anuală a concentraţiei; = în situaţia în care se înregistrează şi valori sub limita de detecţie, acestea se înlocuiesc cu LD/2, apoi se calculează mediana datelor. În cazul stării chimice clasificarea se face astfel: stare chimică bună, stare chimică proastă. La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu, pentru substanţele prioritare. Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritar periculoase s-a efectuat doar pe corpurile unde aceste substanţe au fost identificate în urma screeningului. Schema rolului relativ al elementelor de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico- chimice în clasificarea stării ecologice (Ghidul REFCOND, 2003) V alorile estimate p entru elementele DA Condiţiile fizico- DA Condiţiile hidro - DA Starea biologice de calitate chimice ating morfologice ating foarte ating condiţiile de starea foarte bună? starea foarte bună? referinţă? bună NU NU NU Condiţiile fizico- DA chimice (a) asigură DA Valorile estimate activitatea Starea bună pentru elementele ecosistemului şi (b) biologice de calitate ating EQSs pentru se abat p uţin de la poluanţii specifici? condiţiile d e referinţă NU ? NU Abaterea DA este Starea moderată moderată? Clasificarea în funcţie de Mai mare abater ea DA biolog ică faţă Abaterea este Starea slabă majoră? de con diţiile de referin ţă? Mai mare Starea proastă C A P I T O L U L 3 – A P A 68 AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11 ~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~ 3.2.1. Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice în Regiunea Sud Est Principalele ape curgătoare de pe teritoriul judeţului Brăila sunt: Tabel 3 2.1.1. Lungime în judeţul Brăila Curs de apă (km) Dunăre 86 Buzău 120 Călmăţui 90 Siret 55 În judeţul Brăila, în anul 2011 monitorizarea din punct de vedere a calităţii apelor râurilor interioare s-a făcut de către Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa. Starea calităţii râurilor este dată de evaluarea stării ecologice a corpului de apă realizată prin integrarea stării dată de toate elementele de calitate biologice cu starea dată de toate elementele de calitate fizico-chimice generale şi poluanţii specifici. (cid:1) Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă în anul 2011 Tabel 3.2.1.2 Repartiţia lungimilor Repartiţia lungimilor conform evaluării conform stării ecologice evaluării Lungime stării chimice monitori gBhriadazfriionc Lutn(okgtmaiml)a e a zată (km) F. Bun ă Bun ă Moderat ă Slab ă Proast ă Bun ă Proast ă Lungime nemonitoriz Km Km Km Km Km Km Km ata (km) 128 - - 128 - - 128 - Buzău 170 42 - - 42 - - 42 - 83 - - 83 - - 83 - Dunăre 100 17 - - 17 - - 17 - C A P I T O L U L 3 – A P A 69 AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11 ~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~ (cid:1) Ponderea tipului de calitate din lungimea evaluată(%) Tabel 3.2.1.3 Repartiţia lungimilor Repartiţia lungimilor conform evaluării stării ecologice conform evaluării stării chimice Lungimea B.H. Denumire râu totală (km) F. Bună Bună Moderată Slabă Proastă Bună Proastă Km % Km % Km % Km % Km % Km % Km % Buzău Buzău 128 - - - - 128 100 - - - - 128 100 - - Buzău Valea Boului 19 - - - - 19 100 - - - - 19 100 - - Buzău Buzoel 23 - - - - 23 100 - - - - 23 100 - - Dunăre Călmăţui 83 - - - - 83 100 - - - - 83 100 - - Dunăre Buzoel 17 - - - - 17 100 - - - - 17 100 - - C A P I T O L U L 3 – A P A 70 AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI RR AA PP OO RR TT PP RR II VV II NN DD SS TT AA RR EE AA MM EE DD II UU LL UU II 22 00 11 11 ~~ RReeggiiuunneeaa SSuudd EEsstt ~~ (cid:1) Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi stării chimice pentru corpurile de apă de suprafaţă naturale/puternic modificate şi artificiale (râuri) Tabel 3.2.1.4 BH Cursul de ap ă Denumire corp de ap ă Peti şEleNevertebrate bentice menteFitobentos si Macrofite biolFitoplancton ogicevaluare elemente biologice Conditii termice C(temperatura) onConditii de oxigenare di(oxigen dizolvat, CBO5, ţii CCO-Cr) fizicSalinitate (conductivitate) o-chimStarea acidifierii (pH) ice gNutrienti (Ntotal,N-NO3, N-enNO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal) eraEvaluare elemente fizico-le chimice generale Poluani Poluani specifici (pentru ţţspecifici starea/potential ecologic) Stare ecologica Clasa de confidenta (stare ecologic) ă CA Artificial (Da/Nu) CamoprrtuoipCorp de apa puternic ftdi ecdirfmodificat (Da/Nu) ieinac liaa cşpt i Potential ecologic ă Stare Stare chimica chimic (substante prioritare) ă asccpsiDoomiarremp pinelpuii vultdraruiameinrdll e uia(ir pnapdetetă e e) E RAURI MONITORIZATE Buzău cf. Buzău Buzău B FB Z M M FB M B FB M M B M M Nu Nu B - Costei cf. Siret Dunăre Călmăţui Călmăţui M FB FB M M FB M M FB M M FB M M Nu Nu B - RAURI NEMONITORIZATE Buzoel (BH Buzoel Buzău Buzoel Z Z Z Z Z FB M M M M M B M L Nu Nu B Buzău) Ghergheasa Buzoel BH Dunăre Buzoel M FB FB M M FB M M FB M M FB M L Nu Nu B Călmăţui Călmăţui CORPURI DE APA PUTERNIC MODIFICATE CAPM Valea Valea Boului şi PE PEM PE PEM PE PE PE PE Buzău Z Z Z Z Z Nu Da B Boldu Boului afluenţii M o Mo o Mo Mo M Mo C A P I T O L U L 3 – A P A 71 AGENTIA REGIONALÃ PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI