Alexis de Tocqueville (1805–1859), născut la Paris într-o familie de viţă nobilă din Normandia, a fost istoric, filozof, om politic, sociolog şi, mai cu seamă, un fin observator al mişcării de democratizare a societăţilor moderne. După ce obţine diploma de licenţă în Drept în 1826, Tocqueville urmează cu mare interes cursurile despre istoria civilizaţiei europene ţinute de François Guizot în perioada 1828– 1830 la Sorbona, în care fostul lider al monarhiştilor constituţionali conservatori în timpul Monarhiei din Iulie anticipa iminentul declin al aristocraţiei. Intrarea în magistratură, precum şi schimbările politice de la 1830 îi aduc lui Tocqueville oportunitatea de a întreprinde o călătorie de studiu în Statele Unite, cu scopul de a analiza sistemul penitenciar american. Astfel, împreună cu bunul său prieten Gustave de Beaumont, Tocqueville călătoreşte aproape nouă luni prin Lumea Nouă, timp în care descoperă o societate descentralizată, individualistă, cu un profund simţ al egalităţii şi modernizării, diferită în mod evident prin trăsăturile sale de dinamica ce traversa societatea franceză. Însemnările de călătorie făcute de Tocqueville asupra vieţii politice, religioase şi sociale stau la baza lucrării Despre democraţie în America(vol. I, 1835; vol. II, 1840). Cartea s-a bucurat de un succes imediat atât în Franţa, cât şi în Statele Unite, Tocqueville fiind consi- derat, pentru analiza sa comparativă originală, unul dintre părinţii fondatori ai sociologiei şi filozofiei istoriei. Liberalismul său politic, economic şi social a influ- enţat generaţii întregi de istorici şi gânditori politici, între care J.S. Mill, Max Weber, Fr. von Hayek, Raymond Aron, Francis Fukuyama, Raymond Boudon sau François Furet. Tocqueville este şi autorul uneia dintre primele încercări majore de a studia cauzele şi consecinţele Revoluţiei Franceze (Vechiul Regim şi Revoluţia), iar observaţiile sale rămân foarte relevante şi dau cheia înţelegerii evoluţiei ulte- rioare a societăţilor moderne. În anul 1841, Alexis de Tocqueville este ales mem- bru al Academiei Franceze. Prefaţă, cronologie şi bibliografie de François Furet Traducere din franceză de Magdalena Boiangiu, Beatrice Staicu şi Claudia Dumitriu Redactor: Dragoş Dodu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu Corector: Cristian Negoiţă DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Radin Print, prin reprezentantul său exclusiv pentru România, 4 Colours, www.4colours.ro Alexis de Tocqueville De la Démocratie en Amérique Prefaţă, tabel cronologic şi bibliografie de François Furet © Flammarion, 1981 © HUMANITAS, 1992, 2017, pentru prezenta versiune românească DescriereaCIP aBiblioteciiNaţionale a României Tocqueville, Alexis de Despre democraţie în America / Alexis de Tocqueville; trad. din franceză de Magdalena Boiangiu, Beatrice Staicu, Claudia Dumitru; pref., tab. cronologic şi bibliografie de François Furet. – Bucureşti: Humanitas, 2017 ISBN 978- 973- 50- 5734- 3 I. Boiangiu, Magdalena (trad.) II. Staicu, Beatrice (trad.) III. Dumitru, Claudia (trad.) IV. Furet, François (pref.) (tab. cronologic) (bibliogr.) 32 EDITURAHUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin email: [email protected] Comenzi telefonice: 021 311 23 30 CUPRINS Notã asupra traducerii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Prefaţã de François Furet. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Biografia lui Tocqueville. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 Bibliografie Tocqueville. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 TOMUL ÎNTÂI Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 PARTEA ÎNTÂI I Configuraţia exterioarã a Americii de Nord . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 II Despre punctul de plecare şi despre importanţa lui pentru viitorul anglo- americanilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Cauzele unor particularitãţi pe care le prezintã legile şi cutumele anglo-a me- ricanilor 96 III Starea socialã a anglo-a mericanilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 Trãsãtura frapantã a stãrii sociale a anglo-a mericanilor este aceea de a fi esenţialmente democraticã 98 Consecinţe politice ale stãrii sociale a anglo-a mer icanilor 106 IV Despre principiul suveranitãţii poporului în America . . . . . . . . . . . . . 108 V Necesitatea de a studia ce se petrece în fiecare stat în parte înainte de a vorbi despre guvernarea Uniunii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 Despre sistemul comunal în America 112 Circumscrierea comun ei 114 Puterile comunale în Noua Anglie 114 Despre viaţa com unalã 117 De- spre spiritul comunal în Noua Anglie 119 Despre comitat în Noua Anglie 122 Despre administraţie în Noua Anglie 123 Idei generale cu privire la admi- nistraţia Statelor Unite 133 Despre stat 137 Puterea legislativã a sta- tului 138 Despre puterea execut ivã a statului 139 Despre efectele politice ale descentral izãrii administrative în Statele Unite 140 6 cuprins VI Despre puterea judecãtoreascã în Statele Unite şi influenţa ei asupra societãţii politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 Alte puteri acordate judecãtorilor americani 159 VII Despre justiţia politicã în Statele Unite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 VIII Despre Constituţia federalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168 Istoricul Constituţiei federale 168 Tablou sumar al Constituţiei fe- derale 170 Atribuţiile guvernului federal 171 Puterile federale 174 Puterile legislative 174 Alte deosebiri între Senat şi Camera Rep re - zentanţilor 176 Despre puterea executivã 177 În ce fel se deosebeşte poziţia preşedintelui Statelor Unite de cea a unui rege constituţional din Franţa 179 Cauze accidentale care pot face sã creascã influenţa puterii executive 182 De ce preşedintele Statelor Unite n-a re nevoie de majori- tate în cele douã camere pentru a conduce treburile Uniunii 183 Despre alegerea preşedintelui 184 Modul de scrutin 188 Criza electoralã 191 Despre realegerea preşedintelui 193 Despre tribunalele federale 195 Modul de atribuire a competenţei tribunalelor federale 199 Diferite cazuri de jurisdicţie 200 Modul de a proceda al tribunalelor federale 205 Rangul înalt pe care-l ocupã Curtea Supremã printre marile puteri ale statului 207 Prin ce este Constituţia federalã superioarã constituţiei fiecãrui stat confederat 209 Ce deosebeşte Constituţia federalã a Sta- telor Unite ale Americii de toate celelalte constituţii federale 213 Despre avantajele sistemului federal în general şi utilizarea sa specialã pentru America 216 Din ce cauzã sistemul federal nu este la îndemâna tuturor popoarelor şi ce a permis anglo-a mericanilor sã-l adopte 221 PARTEA A DOUA I De ce se poate afirma cu precizie cã în Statele Unite guverneazã poporul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233 II Despre partide în Statele Unite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234 Despre rãmãşiţele partidului aristocratic în Statele Unite 238 III Despre libertatea presei în Statele Unite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241 IV Despre asocierea politicã în Statele Unite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249 Modurile diferite în care este înţeles dreptul de asociere în Europa şi în Statele Unite şi modul diferit în care este folosit 253 V Cum este condusã America în mod democratic . . . . . . . . . . . . . . . . . 257 Despre votul universal 257 Opţiunile poporului şi instinctele democra- ţiei americane exprimate în aceste opţiuni 258 Cauzele care pot corecta în parte aceste instincte ale democraţiei 260 Influenţa pe care a exerci- tat-o democraţia americanã asupra legilor elector ale 263 Funcţionarii publici sub autoritatea democraţiei americane 264 Despre arbitrarul magistraţilor sub imperiul democraţiei americane 266 Instabilitatea administrativã în Statele Unite 268 Obligaţiile publice sub influenţa democraţiei americane 270 Des pre înclinaţiile democraţiei americane când fixeazã remuneraţia funcţionarilor 274 Dificultatea de a desluşi cauzele care împing guvernul american la economie 276 [Influenţa cuprins 7 guvernãrii democratice asupra repartizãrii impozitelor] 277 [Influenţa guvernãrii democratice asupra folosirii produselor impozitului] 277 Cum pot fi comparate cheltuielile publice din America şi cele din Franţa 278 Despre corupţia şi viciile guvernanţilor într-o democraţie; efectele lor asu- pra moralitãţii publice 284 Care sunt eforturile de care e capab ilã democraţia 286 Despre puterea pe care o exercitã în general democraţia americanã asupra ei înseşi 289 Despre modul în care democraţia ame- ricanã conduce treburile externe ale statului 291 VI Care sunt avantajele reale pe care le obţine societatea americanã din guvernarea democraticã. . . . . . . . . . . . . . 296 Despre tendinţa generalã a legilor sub influenţa democraţiei americane şi despre instinctul celor care le aplicã 297 Despre spiritul public în Statele Unite 301 Despre ideea de drepturi în Statele Unite 304 De- spre respectul legilor În Statele Unite 307 Activitatea care domneşte în America în toate sectoarele corpului politic. Influenţa pe care o exercitã asupra societãţii 309 VII Despre atotputernicia majoritãţii în Statele Unite şi urmãrile ei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314 Cum atotputernicia majoritãţii amplificã în America instabilitatea legislativã şi administrativã fireascã în democraţie 316 Tirania majoritãţii 318 Efectele atotputerniciei majoritãţii asupra arbitrarului funcţionarilor publici americani 321 Puterea pe care o exercitã în Ame- rica majoritatea asupra gândirii 322 Efectele tiraniei majoritãţii asu- pra caracterului naţional al americanilor. Spiritul de curte în Statele Unite 325 Cea mai mare primejdie pentru republicile americane se trage din atotputernicia majoritãţii 327 VIII Despre ceea ce modereazã tirania majoritãţii în Statele Unite . . . . 330 Absenţa centralizãrii administrative 330 Despre spiritul juridic în Sta- tele Unite şi cum serveşte el drept contrapondere democraţ iei 331 Despre juriu – considerat în Statele Unite o instituţie polit icã 339 IX Despre cauzele principale care tind sã menţinã republica democraticã în Statele Unite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 346 Despre cauzele accidentale şi providenţiale care contribuie la menţinerea republicii democratice în Statele Unite 346 Despre influenţa legilor asupra menţinerii republicii democratice în Statele Unite 356 Despre influenţa moravurilor asupra menţinerii republicii democratice în Statele Unite 357 Despre religie, consideratã ca o instituţie politicã. Cum ser- veşte ea cu autoritate la menţinerea republicii democratice la americani 357 Influenţa indirectã exerc itatã de credinţele religioase asupra societãţii politice în Statele Unite 361 Despre principalele cauze care fac ca religia sã fie put ernicã în America 365 În ce fel luminile, obiceiurile şi expe- rienţa practicã a americanilor contribuie la succesul instituţiilor ameri- cane 372 În Statele Unite, legile servesc mai mult menţinerii republicii democratice decât cauzele fizice, şi moravurile mai mult decât legile 376 Ar fi suficiente oare legile şi moravurile pentru a menţine instituţiile democratice şi în altã parte decât în America? 380 Importanţa celor spuse mai înainte, în legãturã cu Europa 382 8 cuprins X Câteva consideraţii despre starea actualã şi viitorul probabil al celor trei rase care locuiesc pe teritoriul Statelor Unite. . . . . . . . 387 Starea actuală şi viitorul probabil al triburilor indiene care trăiesc în teritoriul posedat de Uniune 392 Poziţia ocupatã de rasa neagrã în Sta- tele Unite. Primejdiile pe care prezenţa ei le reprezintã pentru albi 410 Care sunt şansele de a dura ale Uniunii americane? Ce primejdii o ameninţã? 434 Despre instituţiile republicane din Statele Unite. Care sunt şansele lor de a dura? 466 Câteva consideraţii asupra cauzelor mãreţiei comerciale a Statelor Unite 472 Concluzii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 481 TOMUL AL DOILEA Prefaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 489 PARTEA ÎNTÂI INFLUENŢA DEMOCRAŢIEI ASUPRA MIŞCÃRII INTELECTUALE DIN STATELE UNITE I Despre metoda filozoficã a americanilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 491 II Despre sursa principalã a credinţelor la popoarele democratice . . . 496 III De ce americanii dovedesc mai multe aptitudini şi înclinaţii pentru ideile generale decât strãmoşii lor, englezii. . . . . . . . . . . . . . 501 IV De ce americanii nu au fost niciodatã la fel de pasionaţi ca francezii de idei generale în materie de politicã . . . . . . . . . . . . . . 506 V Cum se foloseşte religia de înclinaţiile democratice din Statele Unite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 508 VI Despre progresul catolicismului în Statele Unite . . . . . . . . . . . . . . . 517 VII Ce anume face ca spiritul popoarelor democratice sã tindã spre panteism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 519 VIII Cum egalitatea sugereazã americanilor ideea de perfectibilitate nemãrginitã a omului . . . . . . . . . . . . . . . . . 521 IX Cum dovedeşte exemplul americanilor cã un popor democratic poate avea aptitudini şi gust pentru ştiinţe, literaturã şi arte. . . . . 523 X De ce americanii se intereseazã mai mult de partea practicã a ştiinţelor decât de teorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 528 XI În ce spirit cultivã americanii artele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 535 XII De ce ridicã americanii în acelaşi timp monumente atât de mici şi monumente atât de mari. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 540 XIII Fizionomia literarã a vremurilor democratice. . . . . . . . . . . . . . . . . . 542 XIV Despre industria literarã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 548 cuprins 9 XV De ce este studiul literaturii greceşti şi latine deosebit de util în societãţile democratice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 549 XVI Cum a modificat democraţia americanã limba englezã . . . . . . . . . 551 XVII Despre câteva surse ale poeziei la popoarele democratice . . . . . . . 558 XVIII De ce sunt adeseori scriitorii şi oratorii americani bombastici. . . . 565 XIX Câteva remarci despre teatrul popoarelor democratice . . . . . . . . . 567 XX Despre câteva tendinţe deosebite ale istoricilor din vremurile democratice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 573 XXI Despre elocinţa parlamentarã în Statele Unite. . . . . . . . . . . . . . . . 577 PARTEA A DOUA INFLUENŢA DEMOCRAŢIEI ASUPRA SENTIMENTELOR AMERICANILOR I De ce popoarele democratice dovedesc a avea o dragoste mai vie şi mai durabilã pentru egalitate decât pentru libertate. . . . . . . . . 583 II Despre individualism în ţãrile democratice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 587 III Cum individualismul este mai mare la ieşirea dintr-o revoluţie democraticã decât în oricare altã epocã. . . . . . . . . . . . . . 590 IV Cum combat americanii individualismul cu ajutorul instituţiilor libere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 592 V Cum folosesc americanii asocierea în viaţa civilã. . . . . . . . . . . . . . 597 [Despre felul în care acţioneazã guvernele americane faţã de asociaţii] 601 VI Despre legãtura dintre asociaţii şi ziare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 603 VII Legãturile dintre asociaţiile civile şi asociaţiile politice. . . . . . . . . 607 VIII Cum combat americanii individualismul cu ajutorul doctrinei interesului bine înţeles . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 612 IX Cum aplicã americanii doctrina interesului bine înţeles în materie de religie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 616 X Despre înclinaţia pentru bunãstare materialã în America . . . . . . 619 XI Despre rezultatele speciale pe care le produce dragostea pentru plãcerile materiale în vremurile democratice. . . . . . . . . . . 622 XII De ce anumiţi americani dovedesc a avea un spiritualism atât de înflãcãrat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 625 XIII De ce se aratã americanii atât de neliniştiţi în mijlocul bunãstãrii lor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 627 XIV Cum gustul pentru plãcerile materiale se uneşte la americani cu dragostea de libertate şi grija pentru treburile publice. . . . . . . 631 XV Cum credinţele religioase îndreaptă din când în când sufletul americanilor către plăcerile nemateriale. . . . . . . . . . . . . . 634 10 cuprins XVI Cum dragostea exageratã pentru bunãstare poate dãuna bunãstãrii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 639 XVII De ce este important în vremurile de egalitate şi de îndoialã sã îndepãrtezi obiectul acţiunilor umane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 641 XVIII De ce la americani toate profesiunile cinstite sunt socotite respectabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 644 XIX Ce anume îi face pe aproape toţi americanii sã încline spre profesiunile industriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 646 XX Cum ar putea aristocraţia sã aparã din industrie. . . . . . . . . . . . . . 650 PARTEA A TREIA INFLUENŢA DEMOCRAŢIEI ASUPRA MORAVURILOR PROPRIU- ZISE I Cum devin moravurile mai temperate pe mãsurã ce condiţiile devin mai egale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 655 II Cum face democraţia ca raporturile obişnuite dintre americani sã devinã mai simple şi mai uşoare. . . . . . . . . . . 660 III De ce americanii sunt atât de puţin susceptibili în ţara lor şi se dovedesc a fi atât de susceptibili în ţara noastrã . . . . . . . . . . 663 IV Concluzii ale celor trei capitole precedente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 667 V Cum modificã democraţia raporturile dintre servitor şi stãpân . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 669 VI Cum au instituţiile şi moravurile democratice tendinţa sã ridice preţul şi sã reducã durata contractelor de arendare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 678 VII Influenţa democraţiei asupra salariilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 681 VIII Influenţa democraţiei asupra familiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 684 IX Educaţia tinerelor fete în Statele Unite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 690 X Cum sub înfãţişarea soţiei se regãseşte tânãra fatã. . . . . . . . . . . . 694 XI Cum contribuie egalitatea de condiţii la menţinerea bunelor moravuri în America. . . . . . . . . . . . . . . . . . 697 XII Cum înţeleg americanii egalitatea dintre bãrbat şi femeie . . . . . . 704 XIII Cum îi împarte egalitatea în mod firesc pe americani într-o mulţime de mici societãţi particulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 708 XIV Câteva remarci asupra felului de a se purta al americanilor. . . . . 710 XV Despre gravitatea americanilor şi de ce aceasta nu îi împiedicã sã facã uneori lucruri nesãbuite. . . . . . . . . . . . . . . 714 XVI De ce vanitatea naţionalã a americanilor este mai neliniştitã şi mai bãtãioasã decât cea a englezilor. . . . . . . . . . 718 XVII De ce în Statele Unite aspectul societãţii este agitat şi totodatã monoton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 721