CARMEN-ELENA BĂLTEANU Soțului meu, Dan CARMEN-ELENA BĂLTEANU ICOANA ÎNCORONAREA MAICII DOMNULUI DIN MUZEUL ARHIEPISCOPIEI CRAIOVEI. INTERPRETARE ȘI RESTAURARE Editura Universitaria Craiova, 2018 Referenți: Lect. univ. dr. Dana Postolache Lect. univ. dr. Ioan Darida Lect.univ.dr. Bădescu Alexandrina Copyright © 2018 Editura Universitaria Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria Fotografiile de pe coperta 1 si 4 reprezinta detalii din timpul procesului de restaurare al icoanei Incoronarea Maicii Domnului? Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BĂLTEANU, CARMEN-ELENA Icoana Încoronarea Maicii Domnului din Muzeul Arhiepiscopiei Craiovei - Interpretare şi restaurare / Carmen-Elena Bălteanu. - Craiova: Universitaria, 2018 Conţine bibliografie ISBN 978-606-14-1461-1 2 7.025 © 2018 by Editura Universitaria Această carte este protejată prin copyright. Reproducerea integrală sau parțială, multiplicarea prin orice mijloace și sub orice formă, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea în format electronic sau audio, punerea la dispoziția publică, inclusiv prin internet sau prin rețelele de calculatoare, stocarea permanentă sau temporară pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatea recuperării informațiilor, cu scop comercial sau gratuit, precum și alte fapte similare săvârșite fără permisiunea scrisă a deținătorului copyrightului reprezintă o încălcare a legislației cu privire la protecția proprietății intelectuale și se pedepsesc penal și/sau civil în conformitate cu legile în vigoare. CUPRINS CAPITOLUL I ............................................................................................... 9 ICOANA – O PROVOCARE A ORDINII ŞI ÎNŢELEPCIUNII LUMII ACESTEIA? .................................................................................................. 9 Încoronarea Fecioarei Maria – originile reprezentării scenei .................. 12 în arta apuseană ........................................................................................ 12 Sfânta Treime - Reprezentări apusene ale Sfintei Treimi .................... 12 în sculptură, miniaturi şi biserici .......................................................... 12 Treimile Teandrice sunt reprezentări în care cele trei...................... 13 persoane ale Sfintei Treimi apar ca fiinţe umane. ............................ 13 În Treimile cu un corp, un cap şi trei chipuri (Trifrons), reprezentarea dorea să sublinieze idea unei fiinţe în trei ipostaze. .. 19 Trimea Tronul compasiunii.............................................................. 21 Un alt tip de reprezentare occidental este Sfânta Treime care participă la Încoronarea Fecioarei Maria. ..................................... 22 Apariţia scenei Încoronarea Maicii Domnului în arta occidentală ...... 25 Iconografia Sfintei Treimi – influenţe occidentale şi orientale în spaţiul religios românesc în perioada sec XVIII – sec XIX ............................... 27 Texte biblice şi interpretări patristice – surse iconografice ale Sfintei Treimi ................................................................................................... 27 Cele mai întâlnite reprezentări ale Sfintei Treimi în pictura religioasă românească a secolelor XVIII-XIX şi influenţele artei occidentale şi orientale asupra acesteia ...................................................................... 29 Sfânta Treime vechi – testamentară ................................................. 29 Sfânta Treime apuseană – interferenţe stilistice pe teritoriul României .......................................................................................... 32 Sfânta Treime „Trifrons” ............................................................. 35 Iconografia scenei Încoronarea Maicii Domnului în arta bizantină ........ 38 Scena Încoronarea Maicii Domnului în arta bizantină – începuturi şi evoluţie ................................................................................................. 38 Scena Încoronarea Maicii Domnului în arta religioasă românească în perioada sec. XVIII – sec. XIX ............................................................ 42 CONCLUZII ............................................................................................ 58 CAPITOLUL II ............................................................................................ 61 STUDIU DE CAZ - ICOANA: ÎNCORONAREA MAICII DOMNULUI .... 61 PARTEA I ................................................................................................... 63 Date generale, descrierea iconografică și analiza stilistică a icoanei Încoronarea Maicii Domnului ............................................................. 63 Analiza tehnologică la nivelul structurii lemnoase şi a stratului pictural. Descrierea stării de conservare. ........................................................... 64 5 Factorii de degradare şi efectele acestora asupra obiectului aflat în studiu ................................................................................................ 69 Forme de degradare la nivelul structurii lemnoase .......................... 70 Forme de degradare la nivelul stratului pictural .............................. 72 Diagnostic ........................................................................................ 75 Analize şi investigaţii ştiintifice ........................................................... 77 Investigații microscopice ................................................................. 77 Concluzii .......................................................................................... 78 Analize fizico-chimice ..................................................................... 78 Concluzii .......................................................................................... 82 Teste biologice şi evaluări pe baza lor ............................................. 82 Concluzii……………………………………………………...……82 Teste de consolidare a stratului pictural si concluzii ....................... 88 Teste de solubilizare ale depunerilor – structură lemnoasă/verso şi strat pictural / faţă, concluzii ............................................................ 89 Propuneri de conservare-restaurare ..................................................... 93 PARTEA A II-A .......................................................................................... 95 Metodologia de conservare şi restaurare aplicată – descrierea operaţiunilor executate la icoana „Încoronarea Maicii Domnului” ..... 95 Operaţiuni executate la nivelul suportului ....................................... 95 Operaţiuni executate la nivelul stratului pictural ............................. 95 Recomandări privind condiţiile de păstrare şi de microclimat .......... 110 PARTEA A III-A: ANEXE ....................................................................... 111 JURNAL DE ATELIER ............................................................................ 133 BIBLIOGRAFIE GENERALÃ ................................................................. 141 6 INTRODUCERE Într-o zi călduroasă de iulie, printre etichetele care care însoțeau icoanele ce urmau a fi restaurate, din colecția Centrului de Restaurare Sfântul Nicodim, privirea mi-a rămas pe numele „ Sfânta Treime”. Icoana care purta acest nume era acoperită cu un strat consistent de depuneri, care însă lăsa să se întrezărească scena Sfintei Treimi, dar mai apărea un personaj îngenuncheat: Maica Domnului. Întrebarea pe care mi-am pus-o era una firească: oare ce se ascundea sub stratul de depuneri era reprezentarea Sfintei Treimi cu patru personaje? Sau se deplasase eticheta de la o altă icoană din expozoar? În acel moment am hotărât că aceea va fi icoana pe care o voi restaura în perioada următoare, gândindu-mă că în momentul etapei de curățare a depunerilor mi se va descoperi și inscripția așezată de pensula autorului, deci vom știi numele scenei reprezentate de artistul iconar. Momentul citirii inscripției a fost departe de a-mi răspunde la întrebări, aceasta dezvăluindu-mi numele „ Sfânta Troiță”. Și astfel cercetările despre această scenă s-au succedat într-un ritm alert, care m-a purtat până în perioada artistică a secolului al IV-lea și au continuat cu fiecare întâlnire cu icoane bizantine ce înfățișează aceeași scenă. Icoanele existente în colecția Centrului de expunere muzeală și restaurare Sfântul Nicodim din cadrul Arhiepisopiei Craiova dovedesc nu doar o îndemânare tehnică, ci și un simț artistic pronunțat. Autorii acestor icoane au avut conștiința că rezultatul eforturilor lor va determina o atitudine de evlavie a celor care le vor privi și le vor contempla. Una dintre aceste icoane este Încoronarea Maicii Domnului, cum este cunoscută printre credincioși, sau Sfânta Troiță, așa cum a numit-o artistul iconar pe cea din colecția Arhiepiscopiei Craiovei. Aspectele iconografice abordate în acest studiu aduc elemente noi si originale referitoare la pătrunderea scenei Încoronarea Maicii Domnului în arta bizantina în general, si în cea româneasca in particular. Am structurat lucrarea astfel încât să analizez tipologiile iconografice din arta apuseană și bizantină atât pentru scena Încoronarea Maicii Domnului cât și pentru scena Sfânta Treime. Textul este însoțit de un material vizual bogat și necesar expunerii ideilor avansate. După o scurtă prezentare a reprezentărilor Sfintei Treimi în arta apuseană, am revenit în spațiul religios românesc din perioada secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, analizând influențele occidentale și orientale ale acestei perioade asupra acestui teritoriu. Amintind de principalele texte biblice și patristice ca surse iconografice ale Sfintei Treimi, lucrarea ne conduce spre cele mai întâlnite reprezentări ale Sfintei 7 Treimi din pictura religioasă românească a secolelor XVIII-XIX. Din punct de vedere tipologic, am punctat unele variante locale românești ale acestei reprezentări. Lecturarea ne poartă și spre câteva detalii ale scenei Încoronarea Maicii Domnului, desprinzându-se ideea că această reprezentare iconografică este rezultatul unei contopiri a două scene amplu și numeros reprezentate de-a lungul istoriei creștinismului. Scena Sfintei Treimi, prezentă atât în iconografia orientală cât și în cea occidentală s-a alăturat scenei Tronul compasiunii, Pieta și Fecioara în slavă, ultimele trei fiind răspândite doar în iconografia apuseană, rezultând scena Încoronarea Fecioarei Maria. Mi-am fundamentat această idee și prin menționarea câtorva norme dogmatice catolice ale vremii. Studiul de caz din partea a doua a lucrării ne conduce, pas cu pas, spre finalitatea procesului de restaurare, putându-se urmări în detaliu normele metodologice specifice pe care le-am aplicat. Acest demers nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi existat revelatoarea inițiativă de înființare a unui Centru de restaurare, care îi aparține Arhipăstorului Olteniei, Înaltpreasfințitului Părinte Irineu Mitropolit al Olteniei. Centrul de restaurare Sfântul Nicodim din Craiova adăpostește un număr impresionant de bunuri culturale, pe diferite suporturi, printre care și lemn, ce așteaptă a fi redescoperite prin restaurare și redate publicului prin intermediul Muzeului amenajat în același Centru de restaurare menționat anterior. Îi adresez călduroase mulțumiri Lect. univ. dr. Postolache Luminița- Dana pentru sugestiile pertinente și asistența binevoitoare pe care mi-a acordat-o în timpul elaborării acestei lucrări. Un cuvânt special de mulțumire adresez Lect. univ. dr. Darida Ioan pentru osteneala de a-mi fi citit manuscrisul. În mod deosebit aduc mulțumiri soțului meu Dan, care a fost un insistent susținător în publicarea acestei lucrări. Un important sprijin pentru documentarea în vederea redactării lucrării am primit de la Direcția Județeană pentru Cultură Dolj, pentru care mulțumesc întregului colectiv pe această cale. Aceleași sincere mulțumiri adresez și domnișoarei Lect. univ. Dr. Mădălina Strechie de la Facultatea de Litere din Craiova, al cărei sprijin necondiționat a avut un rol determinant în decizia de a publica această lucrare. Craiova, decembrie 2018 8 CAPITOLUL I ICOANA – O PROVOCARE A ORDINII ŞI ÎNŢELEPCIUNII LUMII ACESTEIA? Icoana este un obiect de cult care se oferă cinstirii duhovniceşti, ea nu este o operă de artă spre contemplarea estetică. Cinstirea nu se acordă icoanei de lemn, ci prototipului ei, altfel spus persoanei reprezentate în ea. Rostul existenţei ei este acela de a-i pune pe credincioşi in legatură cu această persoană, pentru ca ei s-o cinsteasca în sfinţenia sa, să se uneasca cu ea, să se facă părtaşi ai harului dumnezeiesc de care este plină şi pe care îl împărtaşeşte închinatorilor. Departe de a fi o formă de expresie picturală naivă sau primitivă, iconografia bizantină se arată a fi până la urmă o formă de artă extrem de complexă, ale cărei mijloace, perfect adaptate scopurilor sale, nu pot fi reduse la o simplă tehnică. Caracterul paradoxal al icoanei întâlneşte caracterul paradoxal, chiar şocant, al unor afirmaţii din Sfânta Scriptură, şi în general arată că valorile creştine le contrazic pe cele lumeşti şi cer, pentru a fi trăite, o convertire şi o rupere de această lume. „Caracterul straniu şi neobişnuit al icoanei - spune Leonid Uspensky – este identic cu cel al Evangheliei. Căci Evanghelia este o adevarată provocare pentru orice ordine şi înţelepciune a lumii acesteia. […] Şi tot aşa cum propovăduirea Evangheliei este nebunie pentru înţelepciunea lumii, icoana, care corespunde acestei propovăduiri, este şi ea nebunie şi scandalizează ochiul aşa-zis „normal“, pentru care starea căzută a lumii pare normal”1. Henry Matisse şi-a exprimat uimirea în anul 1911 când, alături de colecţionarul moscovit Shchukin, a vizitat Galeria Tretyakov, biserici vechi şi colecţii importante de icoane din arealul rusesc. „Aceste culori pure şi bogate…, sinceritatea şi spontaneitatea lor sunt pentru mine o adevărată revelaţie…, nicăieri nu am mai văzut ceva asemănător”2. Pictorul francez a spus, între altele, că suntem datori să învăţăm să înţelegem arta privind icoanele. Tot atunci a mărturisit că i-au trebuit zece ani de cercetări pentru a ajunge în punctul cunoscut 1 LEONID USPENSKY, Teologia icoanei în Biserica Ortodoxă, Traducere de Teodor Baconsky, Ed. Patmos, Cluj – Napoca, 2012, p. 88. 2 JOHN RUSSELL, The World of Matisse 1869-1954, Time-Life Books, Alexandria, Virginia, 1969, p.102. 9 deja de artiștii iconari ruși ai secolului al XIV-lea. Puritatea formei şi spontaneitatea formelor care i s-au relevat privind icoanele din Galeria Tretiakov le-a materializat la cei 77 de ani ai săi, într-o perioadă post chirurgicală, în care nu se mai putea deplasa, dar în care îşi propusese să decoreze Capela Rosaire, din Vence, care îi şi poartă numele. Fig. 1– Henry Matisse, Fecioara cu Pruncul – 1950, schiţe pentru Capela din Vence (Capela Matisse) Fig. 2 – Henry Matisse, schiţe pentru decorarea Capelei din Vence în camera-studio din Hotelul Regina din Nisa, 1950 10